HOTARARE Nr. 614 din 27 iunie 2001

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI

PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 379 din 11 iulie 2001

In temeiul prevederilor art. 107 alin. (2) din Constitutia Romaniei,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. 1

Se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cuprinse in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

ART. 2

Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, prefectii, presedintii consiliilor judetene, primarii, precum si unitatile implicate in restituirea in natura sau acordarea altor masuri reparatorii stabilite de lege pentru imobilele preluate in mod abuziv vor aduce la indeplinire dispozitiile prezentei hotarari.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NASTASE

Contrasemneaza:

p. Ministrul justitiei,

Costache Ivanov,

secretar de stat

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmanca

p. Ministrul finantelor publice,

Maria Manolescu,

secretar de stat

Ministrul lucrarilor publice,

transporturilor si locuintei,

Miron Tudor Mitrea

ANEXA 1

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

ART. 1

(1) Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, denumita in continuare lege, stabileste masurile reparatorii ca urmare a preluarii abuzive de catre stat, organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice a unor imobile, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si pentru imobile preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite pana in prezent.

(2) Legea instituie principiul restituirii in natura a imobilelor, iar in cazurile in care aceasta nu este posibila se prevad masuri reparatorii prin echivalent, care pot consta in compensare cu alte bunuri ori servicii oferite in echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite, sau in acordarea de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital ori de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare sau in acordarea de despagubiri banesti.

(3) Restituirea integrala in natura exclude masurile reparatorii prin echivalent.

I. Bunurile care fac obiectul restituirii

ART. 2

Potrivit art. 2 din lege, indiferent de modalitatea in care au fost preluate imobilele de catre stat sau de alte persoane juridice, preluarea este considerata abuziva. In cadrul preluarii abuzive a imobilelor legea trateaza diferit situatiile in care imobilele au fost preluate cu titlu de cele preluate fara titlu de catre stat sau de alte persoane juridice, astfel cum rezulta din art. 12, art. 16 alin. (4), art. 27 si art. 46 alin. (2).

ART. 3

(1) In cazul imobilelor preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotarari judecatoresti de condamnare pentru infractiuni de natura politica, prevazute de legislatia penala, savarsite ca manifestare a opozitiei fata de sistemul totalitar comunist potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din lege, natura infractiunii pentru care a fost condamnata persoana indreptatita rezulta de regula din hotararea de condamnare. De asemenea, dovada privind natura infractiunii se poate face si cu decizia sau, dupa caz, hotararea judecatoreasca de constatare emisa in baza Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Potrivit art. 46 alin. (3) din lege, aceste imobile vor fi restituite in toate situatiile in natura, intrucat actele juridice de instrainare a acestora sunt lovite de nulitate absoluta, buna-credinta neputand fi invocata in aceste cazuri.

ART. 4

Pentru imobilele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege conditia existentei unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile se aplica fara vreo deosebire privind data la care hotararea devine definitiva si irevocabila, inainte sau dupa intrarea in vigoare a legii.

ART. 5

In intelesul art. 6 din lege, prin imobile se intelege terenurile, cu sau fara constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii in mod abuziv, precum si bunurile mobile devenite imobile prin incorporare in alte constructii, inclusiv terenurile fara constructii afectate de lucrari de investitii de interes public aprobate, daca nu a inceput constructia acestora. De asemenea, masurile reparatorii includ si utilajele si instalatiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o data cu imobilul, cu exceptia cazului in care ele au fost inlocuite, casate sau distruse.

II. Persoanele indreptatite la masuri reparatorii

ART. 6

Sunt indreptatite, in intelesul legii, la masuri reparatorii constand in restituirea in natura sau, dupa caz, prin echivalent:

a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora;

b) persoanele fizice, asociati ai persoanei juridice care detineau imobilele si alte active in proprietate la data preluarii;

c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate, daca si-au continuat activitatea ca persoana juridica pana la data intrarii in vigoare a legii sau in situatia in care activitatea lor a fost interzisa ori intrerupta in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dar si-au reluat activitatea dupa 22 decembrie 1989 si prin hotarare judecatoreasca se constata ca sunt aceeasi persoana juridica cu cea desfiintata sau interzisa;

d) partidele politice a caror activitate a fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca si-au reluat activitatea in conditiile legii;

e) mostenitorii persoanelor fizice indreptatite.

ART. 7

Nu beneficiaza de masuri reparatorii potrivit art. 5 si 8 din lege:

a) persoanele care au primit despagubiri potrivit acordurilor internationale incheiate de Romania privind reglementarea problemelor financiare in suspensie, mentionate in anexa la lege; enumerarea din anexa nu este limitativa, lista putand fi completata, astfel cum rezulta din prevederile lit. m) din anexa la lege, cu orice asemenea acorduri incheiate de Romania cu alte state privind reglementarea problemelor financiare in suspensie;

b) fostii proprietari si mostenitorii acestora pentru terenurile al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, si prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997;

c) fostii proprietari, culte religioase sau comunitatile minoritatilor nationale, ai imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice al caror regim juridic va fi reglementat prin acte normative speciale.

III. Restituirea in natura sau masuri reparatorii prin echivalent

ART. 8

Restituirea in natura a imobilelor preluate abuziv se face, potrivit legii, in starea in care se afla acestea la data cererii de restituire si libere de orice sarcini.

ART. 9

(1) Potrivit art. 16 si 18 din lege, situatiile in care masurile reparatorii se stabilesc numai prin echivalent, nefiind posibila restituirea in natura, sunt:

a) persoana indreptatita la masuri reparatorii avea calitatea de asociat la persoana juridica proprietara a imobilelor si a activelor la data preluarii acestora in mod abuziv. Au dreptul insa la restituirea in natura persoanele fizice care aveau calitatea de asociat unic sau persoanele fizice asociate, membre ale aceleiasi familii;

b) imobilul nu mai exista la data intrarii in vigoare a legii. Fac exceptie imobilele distruse ca urmare a unor calamitati naturale, situatie in care nu pot fi acordate nici despagubiri in echivalent;

c) imobilul a fost transformat astfel incat a devenit un imobil nou in raport cu cel preluat, daca partile nu au convenit altfel. Transformarea trebuie sa fie esentiala, imobilul nou trebuie sa fie structural deosebit de cel vechi. Partile pot conveni insa si asupra unor modalitati de restituire, inclusiv restituirile in natura cu plata unei sulte;

d) imobilul a fost instrainat fostului chirias, cu respectarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului;

e) imobilele preluate cu titlu valabil, ocupate de unitati bugetare din invatamant, din sanatate, asezaminte social-culturale sau de institutii publice, sedii ale partidelor politice legal inregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizatiilor internationale interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare in vederea continuarii activitatilor de interes public, social-cultural sau obstesc.

(2) Ministerele si celelalte institutii publice care detin imobile ce intra sub incidenta art. 16 din lege au obligatia, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, sa intocmeasca lista cuprinzand imobilele de interes public, social-cultural, de sanatate si altele asemenea si sa o transmita Guvernului pentru a se stabili prin hotarare imobilele ce nu vor fi retrocedate in natura si pentru care se acorda masuri reparatorii prin echivalent.

(3) Lista va cuprinde numai imobilele preluate de stat cu titlu, astfel cum prevede art. 16 alin. (4) din lege, iar pentru cele care la data preluarii aveau destinatia de locuinta se va face o mentiune in acest sens, in vederea determinarii imobilelor pentru care se acorda despagubiri banesti. Pentru imobilele care aveau la data preluarii alta destinatie decat cea de locuinta masurile reparatorii se acorda potrivit art. 9 alin. (2) din lege.

(4) Listele cuprinzand imobilele care intra sub incidenta art. 16 din lege si care sunt detinute de consiliile locale sau judetene ori de institutiile si unitatile subordonate sau aflate sub autoritatea acestora vor fi centralizate pe judete, prin grija presedintelui consiliului judetean, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti, si vor fi inaintate Ministerului Administratiei Publice, sub semnatura presedintelui consiliului judetean, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti si a prefectului, in vederea supunerii spre adoptare Guvernului.

ART. 10

Potrivit alin. (2) al art. 9 si alin. (2) al art. 24 din lege, despagubirile banesti se pot acorda pentru imobilele cu destinatia de locuinta numai in situatiile concret reglementate de lege si dupa dovedirea calitatii de persoana indreptatita, astfel:

a) imobilele cu destinatia de locuinta preluate abuziv de stat si demolate total sau partial, cu exceptia celor expropriate pentru cauza de utilitate publica, potrivit art. 10 si art. 24 alin. (2) din lege; intra in aceasta categorie toate imobilele cu destinatia de locuinta trecute in proprietatea statului prin acte de nationalizare sau prin orice alte acte normative sau individuale ori prin evacuari administrative sau fortate;

b) imobilele care, la data preluarii cu titlu valabil, aveau destinatia de locuinta si care in prezent intra sub incidenta art. 16 alin. (1) din lege, fiind utilizate ca sedii ale unitatilor bugetare din invatamant, sanatate, asezaminte social-culturale, institutii publice, sedii ale partidelor politice legal inregistrate, ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor organizatiilor internationale interguvernamentale acreditate in Romania, precum si cele ocupate de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare in vederea continuarii acestor activitati; pentru aceste situatii art. 16 prevede ca fostilor proprietari li se acorda masuri reparatorii prin echivalent, in conditiile legii, si, in consecinta, se pot acorda oricare dintre masurile reparatorii prevazute la art. 1 alin. (2), inclusiv despagubiri banesti;

c) imobilele cu destinatia de locuinta trecute ca atare in proprietatea statului sau a altor persoane juridice dupa 6 martie 1945, cu titlu, si care se aflau in posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989 si au fost vandute fostilor chiriasi cu respectarea Legii nr. 112/1995, potrivit art. 19 din lege. Potrivit acestui articol, in cazul despagubirilor prin echivalent se pot ivi urmatoarele situatii:

- despagubirile au fost calculate si incasate de fostul proprietar;

- despagubirile au fost calculate, dar fostul proprietar nu le-a incasat;

- despagubirile nu au fost calculate;

- fostul proprietar nu a depus cerere de restituire in baza Legii nr. 112/1995 si urmeaza sa se adreseze unitatii detinatoare potrivit noii legi.

Potrivit art. 19 alin. (2) teza finala, in aceste situatii despagubirile banesti se acorda la valoarea calculata potrivit Legii nr. 112/1995, diferenta pana la valoarea stabilita prin noua lege urmand sa fie acoperita cu actiuni sau cu titluri de valoare.

IV. Procedura de restituire

ART. 11

(1) Potrivit art. 21 alin. (5) din lege, nerespectarea termenului de 6 luni pentru depunerea notificarilor de catre persoanele indreptatite potrivit legii are drept consecinta pierderea dreptului de a solicita in justitie masuri reparatorii.

(2) In cazul actiunilor formulate in baza art. 46 si 48 din lege pentru anularea sau constatarea nulitatii unor acte juridice de instrainare care au avut ca obiect bunuri preluate de stat sau de alte persoane juridice, procedura de restituire inceputa in temeiul legii se suspenda pana la solutionarea acestor actiuni prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, astfel cum prevad dispozitiile art. 47 alin. (2) din lege.

ART. 12

(1) Pentru declansarea procedurii de restituire persoana indreptatita trebuie sa trimita persoanei juridice detinatoare o notificare prin executorul judecatoresc, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a legii. Notificarea trebuie sa cuprinda elementele de identificare a persoanei indreptatite, a persoanei notificate, denumirea si adresa exacta a bunului imobil solicitat, precum si valoarea estimativa a acestuia.

(2) Executorul judecatoresc va inregistra notificarea si o va comunica persoanei notificate in termen de 7 zile de la data inregistrarii. Notificarea inregistrata face dovada deplina in fata oricaror autoritati, persoane fizice sau juridice, chiar daca a fost adresata altei unitati decat cea care detine imobilul.

(3) In aplicarea art. 21 alin. (3) din lege, intrucat de la data de 10 mai 2001 executorii judecatoresti isi desfasoara activitatea in birouri individuale, potrivit Legii nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, notificarea poate fi facuta la orice birou din circumscriptia judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla imobilul solicitat. In municipiul Bucuresti este competent orice birou al executorului judecatoresc, fara a se tine seama de repartizarea acestora pe sectoare.

(4) In cazul in care imobilul a fost demolat sau unitatea detinatoare nu este cunoscuta, notificarea se trimite primariei in a carei raza teritoriala s-a aflat sau se afla imobilul, respectiv Primariei Municipiului Bucuresti, potrivit art. 26 alin. (1) si art. 33 alin. (1) din lege. De asemenea, pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate in patrimoniul societatilor comerciale privatizate sau in curs de privatizare, notificarea se adreseaza institutiei publice implicate in privatizare potrivit art. 27 alin. (2) din lege, iar pentru cele instrainate sub orice forma din patrimoniul administratiei publice centrale sau locale notificarea se adreseaza organelor de conducere ale autoritatilor administrative in cauza.

(5) Pentru imobilele preluate de organizatiile cooperatiste notificarea se adreseaza unitatii care detine ori a detinut imobilul.

ART. 13

De regula notificarea este insotita de actele doveditoare ale dreptului de proprietate, iar in cazul mostenitorilor sau asociatilor, si de acte care atesta aceste calitati. In cazul in care persoana indreptatita nu dispune de aceste acte in momentul notificarii ele pot fi depuse in termen de cel mult 18 luni de la data intrarii in vigoare a legii.

ART. 14

(1) In cazurile in care legea prevede posibilitatea acordarii despagubirilor banesti, iar persoana indreptatita opteaza pentru aceasta masura reparatorie, notificarea se depune la prefectura in a carei raza teritoriala se afla ori s-a aflat imobilul preluat abuziv, in termenul si in conditiile reglementate de art. 21 din lege.

(2) Potrivit art. 36 alin. (3) din lege, la prefecturi se centralizeaza si ofertele de acordare a despagubirilor banesti facute de unitatile detinatoare in situatia in care restituirea in natura a imobilului nu este posibila sau nu a fost aprobata.

ART. 15

In termen de 60 de zile de la primirea notificarii sau de la data depunerii actelor doveditoare, daca acestea nu s-au depus o data cu notificarea, unitatea notificata este obligata sa se pronunte prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata asupra cererii de restituire in natura sau prin echivalent, prezentand persoanei indreptatite o oferta corespunzatoare valorii imobilului.

ART. 16

(1) Pentru evaluarea cat mai corecta a despagubirilor ce urmeaza sa se acorde persoanelor care intra sub incidenta legii, la prefecturi se vor organiza comisii constituite din personal din cadrul prefecturilor, directiei generale a finantelor publice, aparatului propriu al consiliilor judetene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti si al inspectiei judetene de constructii. Este necesar ca personalul desemnat de prefecti sa realizeze primirea si centralizarea notificarilor si a ofertelor de acordare a despagubirilor banesti sa fie foarte bine instruit si sa cunoasca dispozitiile legii, inclusiv situatiile concrete in care legea prevede posibilitatea acordarii de despagubiri banesti.

(2) Constituirea comisiilor se face prin ordin al prefectului.

(3) Presedintele comisiei va fi prefectul sau subprefectul.

(4) Comisiile au urmatoarele atributii principale:

a) primesc notificarile depuse prin intermediul executorului judecatoresc, prin care persoanele indreptatite solicita acordarea de despagubiri banesti, precum si ofertele de acordare a despagubirilor banesti pentru situatiile concrete in care legea prevede aceasta masura reparatorie;

b) verifica daca actele depuse sunt cele stabilite de lege, le inregistreaza intr-un registru special si formeaza un dosar distinct pentru fiecare caz;

c) convoaca persoanele indreptatite, precum si orice alte persoane in vederea clarificarii unor situatii si pentru determinarea valorii imobilelor a caror restituire se solicita;

d) consemneaza rezultatul evaluarii intr-un proces-verbal semnat de membrii comisiei si mentioneaza in mod expres eventualele obiectii;

e) trimit, potrivit art. 37 din lege, Ministerului Finantelor Publice centralizatoarele, impreuna cu materialele primite de la persoanele indreptatite.

ART. 17

In aplicarea art. 36 din lege, in cazul in care nu se poate stabili o valoare estimativa cu care partile sa fie de acord, evaluarea imobilelor se va face de catre experti atestati potrivit legii, la cererea persoanelor indreptatite.