HOTARaRE nr. 498 din 18 aprilie 2003
pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate an mod abuziv an perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
EMITENT:
GUVERNUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 14
mai 2003
In
temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 51^1 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate an mod abuziv an perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ART. 1
Se
aproba Normele metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate an mod abuziv an perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989, prevazute an anexa care face parte integranta din
prezenta hotarare.
ART. 2
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale, prefectii, presedintii consiliilor judetene, primarii, precum si
entitatile implicate an restituirea an natura sau acordarea altor masuri
reparatorii stabilite de lege pentru imobilele preluate an mod abuziv vor duce
la andeplinire dispozitiile prezentei hotarari.
ART. 3
(1) Pe data intrarii an vigoare a prezentei hotarari se abroga art. 1-15
din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate an mod abuziv an perioada 6 martie 1945-22
decembrie 1989, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 614/2001, publicata an
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 379 din 11 iulie 2001, precum si
orice alte dispozitii contrare.
(2) Deciziile sau dispozitiile emise cu respectarea prevederilor
cuprinse la art. 1-15 din normele metodologice aprobate prin Hotararea
Guvernului nr. 614/2001 asi pastreaza deplina valabilitate.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
---------------
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmanca
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Ministrul Autoritatii pentru Privatizare
si Administrarea
Participatiilor Statului,
Ovidiu Tiberiu Musetescu
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Bucuresti, 18 aprilie 2003.
Nr. 498.
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE
de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate an mod abuziv
an perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Prezentele norme metodologice vizeaza aplicarea unitara a prevederilor
Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate an mod
abuziv an perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificarile si
completarile ulterioare, denumita an continuare lege, si totodata urgentarea
aplicarii sale prin clarificarea unor concepte si situatii juridice izvorate an
cadrul procedurilor administrative de solutionare a notificarilor depuse de
persoanele andreptatite.
CAP. 1
Principiile de solutionare a notificarilor
1.
In procesul de solutionare a notificarilor depuse de persoanele andreptatite
institutiile si persoanele implicate an executarea legii vor avea an vedere
respectarea urmatoarelor principii si proceduri necesare aplicarii corecte si
unitare a legii:
a)
prevalenta restituirii an natura an conformitate cu prevederile art. 1 alin.
(1), ale art. 7 si ale art. 9 alin. (1) din lege a imobilelor pentru care s-au
depus notificari. Numai an cazul an care aceasta masura nu este posibila sau
este expres anlaturata de la aplicare, se va proceda la acordarea celorlalte
masuri reparatorii prevazute de lege;
b)
celeritatea solutionarii notificarilor pentru care, potrivit legii, s-au depus
toate actele doveditoare, conform prevederilor art. 22 si 28 din lege. In cazul
an care pentru acelasi imobil s-au depus doua sau mai multe notificari de catre
mai multe persoane care se pretind a fi andreptatite, dosarele respective se
vor conexa, urmand a se solutiona dupa ce toti solicitantii au depus actele
doveditoare sau au comunicat an mod expres ca nu mai au alte dovezi de depus.
In lipsa acestora dosarul respectiv se va solutiona numai dupa expirarea
termenului prevazut de lege pentru depunerea actelor doveditoare, respectiv dupa
data de 14 mai 2003;
c)
asigurarea respectarii stabilitatii raporturilor de proprietate prin
conservarea si respectarea drepturilor dobanditorilor de buna-credinta,
potrivit prevederilor art. 18 lit. d) si implicit potrivit prevederilor art. 46
alin. (2) si (4) din lege;
d)
entitatile obligate la restituire au plenitudine de competenta an solutionarea
notificarilor care fac obiectul procedurii administrative. Obligatia de
restituire se concretizeaza fie an decizia/dispozitia de restituire, fie an oferta
pentru acordarea de masuri reparatorii an echivalent, fie an decizia/dispozitia
motivata de respingere a cererii; plenitudinea de competenta rezulta din
prevederile art. 23 alin. (1) si (4) si ale art. 48 din lege; principiul
plenitudinii de competenta nu este aplicabil an cazul prevazut de art. 16 din
lege;
e)
sarcina probei proprietatii si a detinerii legale a acesteia la momentul
deposedarii abuzive revine persoanei care se pretinde a fi indreptatita, an
conformitate cu prevederile art. 3 lit. a) si ale art. 22 din lege. In cazul an
care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formala a preluarii de
catre stat (de exemplu: decizia administrativa nu este gasita, iar imobilul
respectiv se regaseste an patrimoniul statului dupa data invocata ca fiind data
preluarii bunului), solutionarea notificarii se va face an functie si de acest
element - faptul ca imobilul se regaseste an patrimoniul statului constituie o
prezumtie relativa de preluare abuziva - deci, fara titlu;
f)
prevederile legii au caracter de complinire an raport cu alte acte normative
reparatorii speciale anterioare si, an masura an care acestea din urma contin
alte masuri, prevederile legii se aplica cu prioritate an raport cu
respectivele masuri. De asemenea, masurile reparatorii prevazute de lege
prevaleaza asupra altor proceduri care tind sa anlature de la restituirea an
natura bunuri care fac obiectul acesteia (de exemplu: ancepand cu data intrarii
an vigoare a legii, imobilele preluate an mod abuziv nu pot intra an averea
debitorului an cazul declansarii procedurii falimentului, potrivit prevederilor
Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; indisponibilizarile
generate de calificarea regimului de proprietate prin actele subsidiare emise
an temeiul Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic
al acesteia, cu completarile ulterioare, se mentin numai an masura an care
acestea fac obiectul procedurii prevazute de art. 16 din lege).
2.
Persoanele si entitatile implicate an executarea legii vor avea an vedere
respectarea reglementarilor referitoare la proprietate cuprinse an Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a protocoalelor
aditionale la aceasta conventie, ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1994.
Prezinta relevanta deosebita pentru domeniul de aplicare al Legii nr.
10/2001 respectarea exigentelor art. 1 din Primul protocol aditional la
Conventie, potrivit caruia:
"Art. 1. - Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la
respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decat
pentru cauza de utilitate publica si an conditiile prevazute de lege si
principiile generale de drept international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care al au statele
de a pune an vigoare legi pe care le considera necesare pentru a reglementa
folosinta bunurilor conform intersului general sau pentru a asigura plata
impozitelor sau altor contributii ori amenzi."
CAP. 2
Norme metodologice de aplicare, raportate la fiecare articol din lege
In
antelesul prezentelor norme metodologice, sintagmele si formularile prevazute
de lege au urmatoarele semnificatii:
-
unitate detinatoare este fie entitatea cu personalitate juridica care exercita,
an numele statului, dreptul de proprietate publica sau privata cu privire la un
bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta
institutie publica), fie entitatea cu personalitate juridica care are
anregistrat an patrimoniul sau, indiferent de titlul cu care a fost anregistrat
bunul care face obiectul legii (regii autonome, societati/companii nationale si
societati comerciale cu capital de stat, organizatii cooperatiste);
-
entitatea investita cu solutionarea notificarii este, dupa caz, unitatea
detinatoare sau persoana juridica abilitata de lege sa solutioneze o notificare
cu privire la un bun care nu se afla an patrimoniul sau (Autoritatea pentru
Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, Ministerul Finantelor
Publice, prefecturile, alte autoritati publice centrale sau locale implicate).
1.
Art. 1 din lege:
(1) Imobilele preluate an mod abuziv de stat, de organizatiile
cooperatiste sau de orice alte persoane juridice an perioada 6 martie 1945-22
decembrie 1989, precum si cele preluate de stat an baza Legii nr. 139/1940
asupra rechizitiilor si nerestituite se restituie, de regula an natura, an
conditiile prezentei legi.
(2) In cazurile an care restituirea an natura nu este posibila se vor
stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin
echivalent vor consta an compensare cu alte bunuri ori servicii oferite an
echivalent de detinator, cu acordul persoanei andreptatite, an acordare de
actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital, de titluri
de valoare nominala folosite exclusiv an procesul de privatizare sau de
despagubiri banesti.
(3) Masurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.
Norme
metodologice:
1.1. Domeniul de aplicare prevazut la art. 1 alin. (1) din lege este
stabilit numai la acele preluari abuzive produse an intervalul 6 martie 1945-22
decembrie 1989 (denumit an continuare perioada de referinta), singura exceptie
expresa admisa de lege fiind rechizitiile efectuate an temeiul Legii nr.
139/1940.
Invocarea oricaror alte temeiuri de preluare abuziva anterioare sau
posterioare acestei perioade de referinta nu este admisibila an cadrul
procedurii prevazute de lege.
1.2.
Exceptia prevazuta de lege, respectiv Legea nr. 139/1940, este de stricta
interpretare si se refera numai la acele bunuri rechizitionate an temeiul legii
respective care se aflau si se afla situate pe teritoriul actual al Romaniei.
1.3. Aprecierea preluarii ca fiind abuziva se va circumstantia an
functie de urmatoarele elemente:
a)
incidenta "preluarii abuzive" nu este prezumata, ci, an functie de
fiecare situatie, entitatea obligata prin lege sa solutioneze notificarea,
trebuie sa aprecieze situatia respectiva ca incadrandu-se an prevederile legii
- cazurile enuntate la art. 2 alin. (1) din lege. Pentru cazul special prevazut
la art. 11 din lege situatia respectiva se ancadreaza atunci cand deposedarea
s-a facut prin expropriere, preluarea fiind considerata a fi aprioric abuziva
(lipsa unor despagubiri echitabile);
b)
preluarile de imobile pentru datorii, altele decat cele fiscale (impozite
neplatite de proprietar din motive independente de vointa proprietarului),
izvorate din contracte de creditare pentru construirea sau, dupa caz, pentru
achizitionarea imobilului, ca urmare a neplatii ratelor aferente creditului
respectiv de catre debitor din vina acestuia, nu se ancadreaza an categoria
preluarilor abuzive; cu toate acestea, an cazul an care imobilul preluat era
grevat la data preluarii de o ipoteca constituita an favoarea creditorului, iar
ulterior aceasta ipoteca a fost radiata, an tot sau an parte, ca urmare a unor
acte normative, urmeaza a se considera ca bunul respectiv a fost preluat abuziv
de la proprietar si ca atare se poate dispune restituirea an natura a
imobilului respectiv liber de orice sarcini, potrivit art. 9 alin. (1) din lege
(andeplinirea obligatiilor izvorate din contractul de creditare garantat cu o
ipoteca nu este imputabila proprietarului, ci celui care l-a lipsit de vocatia
de a respecta contractul de creditare);
c)
nu constituie preluare abuziva si deci nu fac obiectul legii urmatoarele
categorii de situatii:
(i) confiscarea unor bunuri de catre stat ca urmare a aplicarii masurii
confiscarii dispuse de instanta judecatoreasca ca pedeapsa complementara pentru
savarsirea unor infractiuni economice grave;
(ii) confiscarea unor bunuri ca urmare a savarsirii unor crime contra
umanitatii sau crime de razboi savarsite an perioada 6 septembrie 1940-9 mai
1945 (cum ar fi: persoanele vinovate de crime de razboi, gardieni de lagare sau
alte persoane care se ancadreaza an prevederile Legii nr. 312/1945 pentru
urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii sau crime de
razboi, cu completarile ulterioare). Desi Legea nr. 312/1945, cu completarile
ulterioare, este un act normativ an temeiul caruia s-au confiscat imobile ca
pedeapsa penala complimentara, care a fost emis dupa 6 martie 1945, masurile
sanctionatorii se refera la situatii anterioare acestei date de referinta. De
aceea, an aceste cazuri nu se pot recunoaste drepturi reparatorii unor persoane
pentru fapte incriminate si de legislatia penala an vigoare (ar echivala cu
acordarea de masuri reparatorii pentru pedepse complimentare dispuse cu privire
la fapte penale grave comise an perioada dictaturii
fasciste/antonesciene/hortyste);
(iii) distrugerile de constructii an timp de razboi, ca urmare a unor
bombardamente, incendii sau altele asemenea; terenurile pe care acestea s-au
aflat fac obiectul legii an conditiile prevazute la art. 10 alin. (4) din
aceasta.
1.4. Solutii privind cazul unor acte normative emise sub imperiul
Constitutiei din 1965 sau al anumitor situatii juridice conexe, prin care s-au
preluat imobile:
A.
Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte si vanzarea de
locuinte din fondul de stat catre populatie, republicata, cu modificarile
ulterioare - potrivit art. 5 din respectiva lege o persoana nu putea avea an
proprietate personala decat o singura casa de locuit, iar daca dobandea o a
doua locuinta (art. 52 alin. 1) impunea ca una dintre ele (la alegerea
proprietarului) sa fie instrainata an termen de un an de la dobandire; daca
aceasta dispozitie nu era respectata, una dintre cele doua locuinte trecea an
proprietatea statului cu plata unei despagubiri.
Pentru procedura administrativa de restituire prevazuta de lege urmeaza
a se considera ca, an ipoteza an care persoana care a dobandit o a doua
locuinta si a anstrainat-o an termenul prevazut de lege catre o alta persoana,
proprietarul vanzator a fost indestulat cu pretul primit si ca atare nu se mai
pot pretinde alte masuri reparatorii. Insa, an cazul an care proprietarul
caruia ai revenea obligatia de anstrainare nu a dat curs acestei obligatii si
locuinta respectiva a fost trecuta an proprietatea statului cu plata unei
despagubiri, urmeaza a se considera ca preluarea a fost abuziva si ca atare
persoana indreptatita va avea beneficiul masurilor reparatorii prevazute de
lege, cu urmatoarele distinctii:
-
an ipoteza an care locuinta respectiva nu a fost instrainata de catre stat, se
poate dispune restituirea an natura cu obligatia rambursarii de catre persoana
indreptatita a despagubirii primite, actualizata cu indicele inflatiei
(chiriasii vor avea beneficiul masurilor proteguitoare prevazute de lege);
-
an ipoteza an care locuinta respectiva a fost instrainata legal, se vor acorda
persoanei andreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege pentru diferenta
dintre despagubirea primita, actualizata cu indicele de inflatie, si valoarea
reala a locuintei preluate;
-
an ipoteza an care decizia statului nu a fost emisa sau nu a fost emisa corect,
preluarea fiind fara titlu valabil, se vor acorda persoanei andreptatite
celelalte masuri reparatorii prevazute de lege.
B.
Decretul nr. 223/1974 privind reglementarea situatiei unor bunuri - cu privire
la acest act normativ urmeaza a se face distinctia antre:
1.
cazul trecerii imobilului, fara plata, an proprietatea statului cu titlu de
sanctiune pentru cei care au plecat fraudulos din tara sau care, fiind plecati
an strainatate, nu s-au anapoiat la expirarea termenului stabilit pentru
anapoierea an tara; si
2.
cazul an care persoana a facut cerere de plecare definitiva din tara si a
anstrainat locuinta sa catre stat.
Pentru primul caz sunt posibile doua situatii:
-
an ipoteza an care locuinta respectiva nu a fost instrainata de stat catre o
terta persoana, se va dispune restituirea an natura cu obligatia respectarii
drepturilor chiriasilor prevazute de lege;
-
an ipoteza an care locuinta respectiva a fost instrainata legal catre o terta
persoana, se vor acorda persoanei andreptatite celelalte masuri reparatorii
prevazute de lege.
Pentru cel de-al doilea caz stabilirea conduitei persoanei era atributul
exclusiv al acesteia, urmand a se considera ca preluarea nu a fost abuziva,
persoana fiind indestulata rezonabil prin pretul primit sau avand vocatia de a
fi indestulata rezonabil daca instraina imobilul respectiv anainte de
formalizarea intentiei de a parasi definitiv tara. In acest caz solutionarea
administrativa a cererii persoanei care se pretinde indreptatita va fi
respingerea motivata a cererii.
C.
Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane
si rurale - prezinta relevanta deosebita prevederile art. 30 si 31 din
respectiva lege, prin care s-a stabilit ca terenurile din intravilan
(perimetrul construibil) pot fi dobandite numai prin mostenire legala, iar an
caz de anstrainare a constructiilor, terenul aferent acestora trecea an
proprietatea statului cu plata unei despagubiri.
Avand an vedere ca legiuitorul de dupa 1989 a solutionat aceasta
problema an favoarea dobanditorilor constructiilor, recunoscand acestora
dreptul/vocatia de a obtine titluri de proprietate pentru terenul aferent
constructiei cumparate, urmeaza a se considera ca notificarea prin care se
invoca faptul ca acest act normativ constituie preluare abuziva sa fie
respinsa, cu motivatia ca aceste situatii nu cad sub incidenta legii.
1.5. In cazul an care unitatea detinatoare sau entitatea investita cu
solutionarea notificarii apreciaza, pe baza actelor doveditoare depuse de
persoana care se pretinde indreptatita si pe baza analizei amprejurarilor de
fapt si drept ale situatiei invocate an notificare, ca:
a)
preluarea nu a fost abuziva (de exemplu: s-a primit o plata rezonabila -
Decretul nr. 223/1974; imobilul s-a anstrainat de catre proprietar - Legea nr.
4/1973, republicata, cu modificarile ulterioare, si altele asemenea);
b)
dreptul de proprietate si calitatea de mostenitor nu sunt dovedite;
c)
proprietarul nu avea vocatia de a fi persoana indreptatita potrivit legii (de
exemplu: este criminal de razboi, persoana ale carei bunuri au fost confiscate
ca pedeapsa complimentara, este renuntator si altele asemenea), va emite o
decizie motivata de respingere a notificarii. In cazul an care se apreciaza ca
notificarea respectiva a constituit un abuz din partea petentului, devin
incidente prevederile art. 40^2 si 40^3 din lege.
1.6. Decizia de respingere a notificarii, intemeiata pe motivele
prevazute la pct. 1.5, poate fi atacata de persoana care se pretinde
indreptatita la sectia civila a tribunalului an a carui circumscriptie
teritoriala se afla sediul unitatii detinatoare, prin asimilare cu ipoteza
ofertei refuzate prevazuta la art. 24 alin. (7) si (8) din lege, an termen de
30 de zile de la comunicare.
1.7. Masura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau
servicii oferite an echivalent, prevazuta la art. 1 alin. (2) din lege, permite
unitatii detinatoare, obligata la restituire, sa ofere persoanei andreptatite
prin compensare an echivalent orice bunuri sau servicii disponibile care sunt
acceptate de persoana indreptatita. In acest sens, unitatea detinatoare poate
propune persoanei andreptatite, ca masura reparatorie alternativa, acordarea de
bunuri: terenuri, constructii aflate pe alte amplasamente sau bunuri mobile
aflate an circuitul civil, care sunt proprietatea acesteia. In cazul
institutiilor publice care au an administrare imobile disponibile, aflate an
proprietatea publica a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale, si se
apreciaza ca acestea pot face obiectul compensarii cu un alt imobil necesar
activitatii respectivei institutii publice, bunurile disponibile cu regim de
proprietate publica se pot dezafecta si trece an proprietatea privata a
statului sau, dupa caz, a unitatii administrativ-teritoriale, potrivit
prevederilor Legii nr. 213/1998, cu completarile ulterioare, urmand ca, o data
intrat an circuitul civil, imobilul respectiv sa fie atribuit prin compensare
ca masura reparatorie persoanei andreptatite la restituire. In aceste cazuri
decizia/dispozitia motivata de restituire prin compensare cu alt imobil an
echivalent va urma regimul prevazut la art. 24 alin. (4) din lege.
1.8. Daca unitatea detinatoare obligata la restituire este agent
economic, aceasta poate acorda an cadrul ofertei de compensare diverse servicii
pe care aceasta le presteaza an cadrul obiectului sau de activitate (cum ar fi:
construirea unei locuinte, repararea, renovarea sau antretinerea unei alte
constructii detinute de solicitant, efectuarea unor lucrari de racordare la
utilitatile publice, efectuarea de lucrari de instalatii, amenajarea unor alte
spatii detinute de persoana indreptatita ca spatii de recreere sau productie
ori altele asemenea).
1.9. In cazul compensarii cu bunuri sau servicii, decizia/dispozitia de
compensare va fi ansotita de contractul de furnizare sau, dupa caz, de
contractul de prestari de servicii care urmeaza regimul contractual de drept
comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unitatii obligate
la restituire atrage desfiintarea de drept a deciziei/dispozitiei de compensare.
In aceste cazuri decizia/dispozitia motivata de restituire prin compensare cu
alte bunuri sau servicii an echivalent va urma regimul prevazut la art. 24
alin. (5) din lege.
1.10. Modele orientative ale principalelor decizii/dispozitii care se
emit an aplicarea legii sunt prevazute an anexele nr. 1, 2 si 3.
2.
Art. 2 din lege:
(1) In sensul prezentei legi, prin imobile preluate an mod abuziv se
antelege:
a)
imobilele nationalizate prin Legea nr. 119/1948 pentru nationalizarea antreprinderilor
industriale, bancare, de asigurari, miniere si de transporturi, precum si cele
nationalizate fara titlu valabil;
b)
imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotarari
judecatoresti de condamnare pentru infractiuni de natura politica, prevazute de
legislatia penala, savarsite ca manifestare a opozitiei fata de sistemul
totalitar comunist;
c)
imobilele donate statului sau altor persoane juridice an baza unor acte
normative speciale adoptate an perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum
si alte imobile donate statului, daca s-a admis actiunea an anulare sau an
constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila;
d)
imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive independente
de vointa proprietarului sau cele considerate a fi fost abandonate, an baza
unei dispozitii administrative sau a unei hotarari judecatoresti, an perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989;
e)
imobilele preluate de stat an baza unor legi sau a altor acte normative
nepublicate, la data preluarii, an Monitorul Oficial sau an Buletinul Oficial;
f)
imobilele preluate de stat an baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si
care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit
compensatii echitabile;
g)
orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit
la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si
regimul juridic al acesteia;
h)
orice alte imobile preluate fara titlu valabil sau fara respectarea
dispozitiilor legale an vigoare la data preluarii, precum si cele preluate fara
temei legal prin acte de dispozitie ale organelor locale ale puterii sau ale
administratiei de stat.
(2) Persoanele ale caror imobile au fost preluate fara titlu valabil asi
pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii, pe care o exercita
dupa primirea deciziei sau a hotararii judecatoresti de restituire, conform
prevederilor prezentei legi.
Norme metodologie:
2.1. Preluarile de imobile efectuate an baza Legii nr. 119/1948 pentru
nationalizarea antreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si
de transporturi, cu modificarile ulterioare, sunt prezumate ca fiind facute cu
titlu valabil.
A.
Preluarile de imobile an baza celorlalte acte normative de nationalizare (este
cazul Decretului nr. 232/1998 pentru nationalizarea unor antreprinderi de cai
ferate particulare, Decretului nr. 302/1948 pentru nationalizarea institutiilor
sanitare particulare, Decretului nr. 303/1948 pentru nationalizarea industriei
cinematografice si reglementarea comertului cu produse cinematografice,
Decretului nr. 134/1949 pentru nationalizarea unitatilor sanitare ca:
farmaciile urbane din resedinte si neresedinte de judet si centre importante
muncitoresti, laboratoare chimico-farmaceutice, drogherii medicinale, depozite
de medicamente si laboratoare de analize medicale, cu completarile ulterioare,
Decretului nr. 92/1950 pentru nationalizarea unor imobile, cu modificarile si
completarile ulterioare, Decretului nr. 418/1953 pentru nationalizarea
farmaciilor particulare) sunt considerate ca fiind preluate "cu
titlu", an masura an care s-au respectat conditiile stabilite de acestea.
B.
In cazul an care entitatea notificata solutioneaza o notificare avand ca obiect
imobile care au fost preluate prin actele normative enuntate la lit. A, aceasta
este an masura sa se pronunte si cu privire la calificarea "fara
titlu", an cazul an care apreciaza ca preluarea respectiva nu s-a ancadrat
an conditiile actului de nationalizare.
C.
In faza administrativa de solutionare a notificarilor unitatea detinatoare nu
este tinuta a respecta eventuale calificari cuprinse an decizii sau hotarari
ale instantelor judecatoresti dispuse an alte cauze similare.
D.
In cazul an care persoana indreptatita, desi a optat pentru procedura
administrativa de restituire prevazuta de lege, invoca si prezinta o hotarare
judecatoreasca definitiva si irevocabila care vizeaza imobilul notificat pentru
restituire an natura prin care s-a stabilit, an temeiul art. 6 alin. (3) din
Legea nr. 213/1998, cu completarile ulterioare, ca preluarea s-a facut
"fara titlu" sau "fara titlu valabil", unitatea notificata
este obligata sa respecte calificarea respectiva sau, dupa caz, sa puna an
executare hotararea judecatoreasca imediat.
E.
In cazul an care, pentru imobilul notificat de catre o persoana care se
pretinde indreptatita, exista o hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila, prin care s-a admis actiunea an revendicare a unei alte persoane,
unitatea notificata este obligata sa respinga notificarea respectiva pentru
acest motiv si, dupa caz, sa puna an executare respectiva hotarare
judecatoreasca imediat.
2.2. La art. 2 alin. (1) lit. b) din lege invocarea existentei unei
"infractiuni de natura politica" implica depunerea ca act doveditor a
hotararii judecatoresti de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni de
natura politica, care a prevazut ca masura complimentara confiscarea averii. In
aceste cazuri entitatea obligata la restituire va analiza si va aprecia
incidenta beneficiului legii an functie de circumstantele concrete ale fiecarui
caz, prin raportarea infractiunii invocate an textul hotararii de condamnare la
prevederile constitutionale actuale si la ordinea juridica actuala. Prezinta
forta probanta numai originalul sau copia legalizata a hotararii judecatoresti
invocate.
2.3. La art. 2 alin. (1) lit. c) din lege formularea "imobilele
donate statului sau altor persoane juridice an baza unor acte normative
speciale adoptate" vizeaza acele donatii facute an baza Decretului nr.
410/1949 privind donatiunea unor antreprinderi de arte grafice si Decretului
nr. 478/1954 privitor la donatiile facute statului. In cazul donatiilor
efectuate pe calea dreptului comun se va acorda beneficiul legii numai daca s-a
admis actiunea an anulare sau an constatarea nulitatii donatiei printr-o
hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. In acest caz persoana
indreptatita are beneficiul legii daca depune originalul sau copie legalizata
de pe respectiva hotarare pana la data de 14 mai 2003.
2.4. La art. 2 alin. (1) lit. d) din lege cele doua ipoteze avute an
vedere de legiuitor se refera fie la "neplata impozitelor din motive
independente de vointa proprietarului" - acestea pot fi: arestarea
persoanei pentru motive politice, deportarea acesteia pe motive politice,
internare fortata an unitati sanitare, fuga din tara pentru evitarea unei
pedepse ca urmare a opozitiei fata de regimul comunist, incidenta unor alte
masuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi
exercitate -, fie la cazul imobilelor "considerate a fi fost abandonate an
perioada de referinta an baza unor dispozitii administrative sau a unei
hotarari judecatoresti"; an acest caz persoana care invoca aceasta
situatie trebuie sa depuna acte doveditoare din care sa rezulte an mod direct
sau indirect o legatura de cauzalitate cu abandonul proprietatii.
2.5. La art. 2 alin. (1) lit. e) din lege, an cazul an care printr-un
act normativ publicat an Monitorul Oficial sau an Buletinul Oficial s-a
stabilit o preluare generica pentru o situatie determinata iar, ulterior
preluarii, s-a mai emis un act normativ publicat an Monitorul Oficial sau an
Buletinul Oficial, prin care se individualizau bunurile (masura viza doar
consolidarea preluarii dispuse anterior) urmeaza a se considera ca imobilele
preluate astfel nu cad sub incidenta prevederii lit. e). In acest caz preluarea
va fi calificata ca fiind "cu titlu".
2.6. La art. 2 alin. (1) lit. f) din lege formularea alternativa
"si care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit
compensatii echitabile" are urmatoarele consecinte:
a)
an cazul bunurilor nerestituite este necesar ca persoana ce se pretinde
indreptatita sa faca dovada proprietatii asupra imobilului respectiv la data
rechizitionarii (actul de proprietate ampreuna cu bonul sau chitanta
provizorie, potrivit art. 9 din Legea nr. 139/1940); an acest caz se va
solicita persoanei andreptatite sa prezinte o declaratie autentificata data pe
propria raspundere, prin care aceasta declara ca pentru imobilul rechizitionat
nu s-au acordat despagubiri potrivit art. 8 alin. (3) din Legea nr. 139/1940;
b)
an ipoteza an care se solicita numai compensatii echitabile (deci an
completare), persoana care se pretinde a fi indreptatita trebuie sa prezinte
dovada proprietatii asupra imobilului respectiv la data rechizitionarii (actul
de proprietate ampreuna cu bonul sau chitanta provizorie, potrivit art. 9 din
Legea nr. 139/1940) si totodata sa precizeze suma estimata ca fiind diferenta
care an, opinia sa, completeaza an mod echitabil valoarea imobilului
rechizitionat. Pentru rezolvarea unor astfel de cereri entitatea obligata sa
solutioneze notificarea va aprecia an functie de alt imobil martor daca suma
solicitata an completare este sau nu este echitabila.
2.7. La art. 2 alin. (1) lit. g) din lege trimiterea la alin. (1) al
art. 6 din Legea nr. 213/1998, cu completarile ulterioare, este de stricta
interpretare si ca atare nu se refera la acele situatii individuale an care, an
temeiul alin. (3) al aceluiasi articol din legea mentionata, instanta s-a
pronuntat cu privire la valabilitatea titlului (aceste calificari avand
relevanta numai pentru cauza solutionata de instantele judecatoresti).
In
cadrul procedurii administrative de rezolvare a notificarilor, entitatea
implicata in aplicarea legii are libertatea de a aprecia, an functie de
circumstantele fiecarui caz, daca actul normativ constituie titlu valabil sau
titlu nevalabil pentru preluarea imobilului respectiv.
2.8. La art. 2 alin. (1) lit. h) din lege se statueaza competenta
entitatii investite cu solutionarea notificarii de a califica, an cadrul
procedurii administrative de solutionare a notificarii, amprejurarea ca
preluarea s-a facut fara titlu valabil, fara a mai fi necesara parcurgerea unei
alte proceduri care ar implica preexistenta unei hotarari judecatoresti
definitive si irevocabile pronuntate an temeiul art. 6 alin. (3) din Legea nr.
213/1998, cu completarile ulterioare.
2.9. La art. 2 alin. (2) din lege, cand unitatea implicata apreciaza, pe
baza actelor doveditoare depuse, ca imobilul respectiv se ancadreaza an
categoria imobilelor preluate fara titlu valabil, aceasta va proceda an regim
de urgenta la solutionarea notificarii prin emiterea deciziei/dispozitiei de
restituire an natura.
3.
Art. 3 din lege*):
---------------
*)
Este reprodus textul rezultat an urma modificarii si completarii Legii nr.
10/2001 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
(1) Sunt andreptatite, an antelesul prezentei legi, la masuri
reparatorii constand an restituire an natura sau, dupa caz, prin echivalent:
a)
persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii an mod abuziv a
acestora;
b)
persoanele fizice, asociati ai persoanei juridice care detinea imobilele si
alte active an proprietate la data preluarii acestora an mod abuziv;
c)
persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate an mod abuziv de stat,
de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupa data de 6
martie 1945; indreptatirea la masurile reparatorii prevazute de prezentul
articol este conditionata de continuarea activitatii ca persoana juridica pana
la data intrarii an vigoare a prezentei legi sau de amprejurarea ca activitatea
lor sa fi fost interzisa sau antrerupta an perioada 6 martie 1945-22 decembrie
1989, iar acestea sa-si fi reluat activitatea dupa data de 22 decembrie 1989,
daca, prin hotarare judecatoreasca, se constata ca sunt aceeasi persoana
juridica cu cea desfiintata sau interzisa, precum si partidele politice a caror
activitate a fost interzisa sau antrerupta an perioada 6 martie 1945-22
decembrie 1989, daca si-au reluat activitatea an conditiile legii.
(2) Ministerele, celelalte institutii publice ale statului sau ale
unitatilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente,
regiile autonome, companiile/societatile nationale, societatile comerciale cu
capital de stat, precum si cele privatizate potrivit legii, nu au calitatea de
persoane andreptatite si nu fac obiectul prezentei legi.
Norme metodologice:
3.1. La art. 3 alin. (1) lit. a) din lege, an cadrul procedurii
administrative, sarcina probei detinerii proprietatii incumba persoanei care
pretinde dreptul (potrivit principiului actori incumbit probatio). Cu toate
acestea, an cazul an care imobilul respectiv se regaseste an patrimoniul
statului dupa data invocata ca fiind data preluarii bunului, solutionarea
notificarii se va face an functie si de acest element, an cazul an care nu
exista acte doveditoare privind preluarea imobilului (faptul ca imobilul se
regaseste an patrimoniul statului constituie o prezumtie relativa de preluare
abuziva, deci fara titlu).
3.2. La art. 3 alin. (1) lit. b) din lege sintagma asociati ai persoanei
juridice se va considera ca avand semnificatia si de "actionari la
persoana juridica", deoarece altfel ar insemna o abordare restrictiva care
ar viza numai asociatii din cadrul unei societati cu raspundere limitata (regimul
unor astfel de societati nu era reglementat an perioada vizata - 1948) sau al
unei societati an participatiune. Textul se va corobora si cu prevederea art.
32 alin. (3) si (4) din lege, care face referire la "actiuni" (deci
nu la "parti sociale" sau "aporturi").
3.3. La art. 3 alin. (2) din lege ministerele sau celelalte institutii
publice ale statului ori ale unitatilor administrativ-teritoriale, organizate
ca persoane juridice, nu fac parte din categoria persoanelor juridice
andreptatite la restituire potrivit procedurii prevazute de lege. Pentru
institutiile publice care au an administrare bunuri ale statului sau ale
unitatilor administrativ-teritoriale reglementarea unor probleme de proprietate
sau, dupa caz, de administrare se face prin acte administrative, fie potrivit
Legii nr. 213/1998, cu completarile ulterioare, fie potrivit Legii nr. 90/2001
privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor. De
asemenea, an cazul societatilor comerciale cu capital de stat sau an cazul
celor privatizate nu se poate acorda beneficiul masurilor reparatorii prevazute
de lege, deoarece, pe de o parte, temeiul dobandirii capitalului de catre noii
actionari este contractul de vanzare-cumparare de actiuni si, pe de alta parte,
nu se poate invoca principiul succesivitatii persoanei juridice antrucat ar
echivala cu acordarea unor drepturi necuvenite an raport cu noii actionari
(imbogatire fara just temei). Semnalam ca numai fostii asociati sau actionari
de la data preluarii abuzive beneficiaza de masuri reparatorii.
In
cazul an care exista astfel de notificari sau alte cereri prin care se invoca
incidenta legii, acestea se vor respinge ca inadmisibile.
4.
Art. 4 din lege:
(1) In cazul an care restituirea este ceruta de mai multe persoane
andreptatite, dreptul de proprietate se constata sau se stabileste an
cote-parti ideale, potrivit dreptului comun.
(2) De prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii
persoanelor fizice andreptatite.
(3) Succesibilii care, dupa data de 6 martie 1945, nu au acceptat
mostenirea sunt repusi de drept an termenul de acceptare a succesiunii pentru
bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de
acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita an
temeiul prezentei legi.
Norme metodologice:
4.1. La art. 4 alin. (1) din lege, an cazul an care restituirea
aceluiasi imobil este ceruta de mai multe persoane andreptatite, care nu sunt
rude si care invoca un titlu de proprietate ce atesta existenta unei
coproprietati la data preluarii abuzive, se va emite o decizie de restituire an
care se vor consemna cotele ideale prevazute an titlul de proprietate invocat.
In cazul an care numai o parte din fostii proprietari au solicitat restituirea
pe calea legii, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale
cuvenite acestora. Ulterior emiterii deciziei de restituire, coproprietarii pot
iesi din indiviziune pe calea dreptului comun.
4.2. La art. 4 alin. (2) din lege norma referitoare la accesul
mostenitorilor persoanei andreptatite la beneficiul legii implica o analiza
calificata a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civila,
certificate de mostenitor, daca acestea exista, testamente) pentru stabilirea
calitatii de mostenitor legal sau testamentar. Avand an vedere complexitatea
materiei, se recomanda entitatilor investite cu solutionarea notificarilor sa
apeleze fie la serviciile unor notari publici (pe baza unor contracte de
colaborare), fie ale juristilor din cadrul entitatii respective. Mentionam ca
legiuitorul a lasat, antr-o prima faza, aceasta analiza si calificare (a
calitatii de mostenitor) la aprecierea unitatii detinatoare sau a entitatii
investite cu solutionarea notificarii. In cazul an care se depune "certificat
de calitate" emis de un notar public, potrivit legii, entitatea investita
va solutiona notificarea si pe baza acestuia.
4.3. In cazul an care restituirea aceluiasi imobil este ceruta de mai
multe persoane andreptatite, care sunt succesoare ale titularului si care sunt
rude de acelasi grad (deci care au vocatie legala sau testamentara, dupa caz,
la mostenire), si comisia de analiza a notificarilor nu poate stabili cotele
cuvenite fiecaruia dintre succesori, decizia de restituire se va emite pe numele
tuturor, urmand ca stabilirea cotelor de proprietate ale acestora sa se faca
potrivit dreptului comun intern aplicabil mostenirii (persoanele respective vor
face partajarea conventionala sau, an lipsa antelegerii partilor, se vor adresa
instantei judecatoresti pentru stabilirea cotelor si, eventual, pentru iesirea
din indiviziune).
4.4. In toate cazurile stabilirea calitatii de mostenitor (legal sau
testamentar) se face potrivit legii civile romane.
4.5. In cazul acestei legi, termenul de acceptare a succesiunii coincide
cu termenul pentru depunerea notificarii si este cel rezultat an urma
prelungirii termenului initial prevazut de art. 21 alin. (1), respectiv 12 luni
de la intrarea an vigoare a respectivei legi (6+3+3 = 12 luni), deci pana la 14
februarie 2002.
4.6. Prima teza a alin. (3) al art. 4 din lege este de stricta
interpretare si vizeaza numai ipoteza an care cu privire la imobilul ce face
obiectul legii a avut loc o dezbatere succesorala finalizata printr-un certificat
de mostenitor care a cuprins fie succesibili neacceptanti, fie succesibili
renuntatori. Pentru succesibilii neacceptanti noul termen de acceptare pentru
care a operat repunerea de drept este cel rezultat an urma prelungirii
termenelor initiale, respectiv 12 luni (6,3,3), deci pana la 14 februarie 2002.
A considera ca an acest caz termenul respectiv ar fi de numai 6 luni (termenul
de drept comun) ar crea un regim discriminatoriu antre persoane egal
andreptatite de lege la restituire. Avand an vedere ca textul legal face
referire numai la succesibilii neacceptanti, per a contrario, rezulta ca
succesibilii renuntatori nu beneficiaza de prevederile legii (deci se
recunoaste valabilitatea renuntarii exprese a unuia sau a unora dintre
succesori, urmand ca de cota care a facut obiectul renuntarii exprese sa
profite succesibilii acceptanti ampreuna cu cei neacceptanti notificatori, care
au fost repusi de drept an termen).
5.
Art. 5 din lege:
Nu
sunt andreptatite la restituire sau la alte masuri reparatorii persoanele care
au primit despagubiri potrivit acordurilor internationale ancheiate de Romania
privind reglementarea problemelor financiare an suspensie, enumerate an anexa
care face parte integranta din prezenta lege.
Norme metodologice:
5.1. Pentru asigurarea exigentelor art. 5 din lege nu este necesara
lista nominala a persoanelor care au beneficiat de masuri reparatorii an baza
unor tratate internationale, deoarece este suficienta existenta acordului
international pentru imobilele nationalizate.
Pentru imobilele cu destinatia de locuinte, preluate an baza Decretului
nr. 223/1974, este necesar ca an toate cazurile an care notificarea este
formulata de persoane, cetateni straini sau apatrizi ori de cetateni romani,
pentru realizarea drepturilor unor persoane (proprietari deposedati) care au
emigrat an statele prevazute an anexa la lege sa se solicite depunerea unei
declaratii autentificate date pe propria raspundere, prin care notificatorii
declara ca ei sau ascendentii lor, proprietari ai imobilului la data preluarii,
nu au facut obiectul acordurilor internationale ancheiate de Romania privind
reglementarea problemelor financiare an suspensie si totodata se obliga la
restituirea imobilului sau, dupa caz, la plata de despagubiri an cazul
constatarii ulterioare a incidentei prevederilor art. 5 din lege.
5.2. Lipsa acestor declaratii atrage amanarea solutionarii cererii de
restituire pana la depunerea acestora, dar nu mai tarziu de 14 mai 2003. Masura
este justificata de necesitatea contracararii unei repetari a restituirii din
partea statului roman.
5.3. Se vor admite declaratii autentificate persoanei care se pretinde
indreptatita date la ambasadele, consulatele sau misiunile diplomatice ale
Romaniei din tara de resedinta sau la autoritatile competente sa autentifice
acte din tara de resedinta, cu conditia ca acestea sa fie traduse si legalizate
de un notar public din Romania.
5.4. Entitatea investita cu solutionarea notificarii formulate de
cetateni straini sau apatrizi va include an decizia/dispozitia motivata de
restituire o prevedere prin care se va mentiona ca masura dispusa se acorda sub
rezerva respectarii obligatiilor asumate de persoana indreptatita an declaratia
autentificata.
6.
Art. 6 din lege:
(1) Prin imobile, an sensul prezentei legi, se antelege terenurile, cu
sau fara constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii an
mod abuziv, precum si bunurile mobile devenite imobile prin ancorporare an
aceste constructii, inclusiv terenurile fara constructii afectate de lucrari de
investitii de interes public aprobate, daca nu a anceput constructia acestora.
(2) Masurile reparatorii privesc si utilajele si instalatiile preluate
de stat sau de alte persoane juridice o data cu imobilul, an afara de cazul an
care au fost anlocuite, casate sau distruse.
Norme metodologice:
6.1. Incidenta legii intervine pentru:
a)
imobilele cu destinatia de locuinta;
b)
imobilele (constructii sau/si terenuri) cu destinatie comerciala (imobile cu
alta destinatie decat aceea de locuinta);
c)
terenurile din intravilan neocupate de constructii sau care nu au facut
obiectul reconstituirii ori constituirii dreptului de proprietate an baza
legilor speciale anterioare (denumite an continuare terenuri disponibile),
indiferent de afectatiunea juridica actuala a acestora, fiind fara relevanta
juridica calificarile Legii nr. 213/1998, cu completarile ulterioare, sau alte
acte normative subsidiare acesteia.
Intrucat legiuitorul a stabilit ca norme de conexiune directa cu regimul
proprietatii publice prevederile art. 16 din lege, detinatorul imobilului care,
la data solutionarii notificarii, este calificat ca fiind bun proprietate
publica are competenta de a dispune fie:
a)
mentinerea regimului de proprietate publica, caz an care motivarea
deciziei/dispozitiei consta an faptul ca "restituirea an natura nu este
posibila datorita necesitatii mentinerii afectatiunii de utilitate
publica" si ca atare va emite o oferta de restituire an echivalent. In
acest caz este necesar ca imobilul respectiv sa fi fost propus pentru a fi
anscris an lista aprobata de Guvern potrivit art. 16 alin. (2) din lege;
b)
restituirea bunului an natura, apreciind ca mentinerea afectatiunii de
utilitate publica a imobilului respectiv nu se mai justifica, caz an care an
decizia de restituire an natura se va face referire expresa si justificata cu
privire la oportunitatea dezafectarii respectivului imobil.
6.2. Norma prevazuta la alin. (2) al art. 6 din lege vizeaza acordarea
de masuri reparatorii pentru utilajele si instalatiile preluate o data cu
imobilul, an afara de cazul an care au fost anlocuite, casate sau distruse.
Consecintele acestei norme sunt urmatoarele:
a)
se refera la acele bunuri care se aflau an imobilul preluat, indiferent de
destinatia acestuia; o data dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului se
prezuma ca instalatiile si utilajele au apartinut aceluiasi proprietar;
b)
pentru aceste bunuri se pot acorda nu numai masurile reparatorii [asa cum sunt
definite potrivit art. 1 alin. (2) din lege], ci si masura restituirii an
natura potrivit calificarii de la art. 3 formula introductiva;
c)
bunurile respective trebuie sa fie cele preluate o data cu imobilul si sa
existe fizic la unitatea notificata (aceasta fiind semnificatia termenilor
"anlocuite" sau "distruse") sau sa nu fi fost casate;
d)
incidenta beneficiului legii se apreciaza an functie de data nasterii dreptului
la masuri reparatorii, respectiv data intrarii an vigoare a legii (deci este
necesar ca bunul respectiv sa existe fizic an patrimoniul unitatii detinatoare
la data intrarii an vigoare a legii si totodata este necesar ca acesta sa nu fi
fost casat la aceeasi data - nu exista un proces-verbal de constatare a casarii
ancheiat pana la data de 14 februarie 2001).
7.
Art. 7 din lege:
(1) De regula, imobilele preluate an mod abuziv se restituie an natura.
(2) Daca restituirea an natura este posibila, persoana indreptatita nu
poate opta pentru masuri reparatorii prin echivalent decat an cazurile expres prevazute
de prezenta lege.
Norme metodologice:
7.1. Norma prevazuta la alin. (1) al art. 7 din lege consacra principiul
restituirii an natura si numai acolo unde aceasta masura nu este posibila
urmeaza sa se acorde alte masuri reparatorii prevazute de lege (semnificatia
sintagmei nu este posibila este complexa fie ca restituirea nu este posibila
datorita afectatiunii, fie ca bunul nu mai exista, fie ca exista o prevedere
expresa care indica o alta masura reparatorie alternativa).
7.2. Prefecturile investite cu solutionarea notificarilor prin care se
solicita despagubiri banesti au obligatia sa verifice daca varianta solicitata
de persoana indreptatita este singura posibila. In cazul an care se constata
(an urma analizei situatiei juridice a imobilului pentru care se cere
despagubire si a situatiei unitatii detinatoare) ca solutia restituirii an
natura era posibila, vor comunica an scris persoanei andreptatite noua solutie
si vor transmite notificarea detinatorului imobilului posibil de a fi restituit
an natura. In acest caz unitatea detinatoare devine unitatea obligata la
restituire, potrivit legii.
8.
Art. 8 din lege:
(1) Nu intra sub incidenta prezentei legi terenurile al caror regim
juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata,
si prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997.
(2) Regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase
sau comunitatilor minoritatilor nationale, preluate de stat sau de alte
persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Pana la
adoptarea acestor reglementari este interzisa anstrainarea imobilelor an cauza
sau schimbarea destinatiei acestora.
Norme metodologice:
8.1. Restituirea an natura a terenurilor (inclusiv cele arabile) aflate
an intravilanul localitatilor intra sub incidenta procedurilor prevazute de
lege, daca terenul respectiv este disponibil (deci nu este ocupat de
constructii ale tertilor ori pe terenul respectiv nu au fost puse an posesie an
mod legal, pana la aparitia legii, persoane carora li s-a constituit drept de
proprietate an temeiul legilor anterioare).
einand seama ca legiuitorul a avut an vedere si acele imobile care nu au
fost anca restituite, prin formularea si nerestituite cuprinsa la art. 1 din
lege, rezulta ca domeniul de reglementare al legii are si caracter de
complinire an raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din
domeniul imobiliar, inclusiv din fondul funciar, an sensul ca domeniul de
reglementare al acesteia acopera si acele terenuri din intravilanul
localitatilor care, pana la intrarea an vigoare a acesteia, respectiv 14
februarie 2001, nu au fost restituite integral persoanelor andreptatite.
8.2. In cazul an care s-au depus notificari cu privire la imobilele
prevazute la alin. (2) al art. 8 din lege, acestea urmeaza a fi respinse ca
inadmisibile an cadrul procedurilor prevazute de lege.
9.
Art. 9 din lege:
(1) Imobilele preluate an mod abuziv, indiferent an posesia cui se afla
an prezent, se restituie an natura an starea an care se afla la data cererii de
restituire si libere de orice sarcini.
(2) In cazul imobilelor care aveau numai alta destinatie decat aceea de
locuinta si care au fost demolate sau a caror restituire an natura, an tot sau
an parte, nu este posibila, restituirea prin masuri reparatorii an echivalent
se face prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv an
procesul de privatizare, de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe
piata de capital ori prin compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite an
echivalent de detinator, cu acordul persoanei andreptatite.
Norme metodologice:
9.1. Sintagma indiferent an posesia cui se afla an prezent are
semnificatia, pe de o parte, ca incidenta legii este stabilita erga omnes,
indiferent de calitatea detinatorului (minister, institutie publica etc.) si,
pe de alta parte, are semnificatia stabilirii momentului an functie de care se
face calificarea unitatii detinatoare, respectiv cel care detinea imobilul
respectiv la data intrarii an vigoare a legii (prezent se raporteaza la
momentul nasterii juridice a dreptului la restituire). In cazul an care, dupa
data intrarii an vigoare a legii, un imobil notificat potrivit legii a fost
transferat an administrarea unei alte entitati, aceasta din urma devine
entitate detinatoare investita cu solutionarea notificarii. Entitatea initial
notificata are obligatia de a transmite notificarea si documentatia aferenta
entitatii detinatoare si totodata de a anstiinta an mod expres persoana
indreptatita despre aceasta situatie.
9.2. Sintagma libere de orice sarcini nu are semnificatia exonerarii de
raspundere a unitatii detinatoare an raport cu terte persoane ca urmare a
neexecutarii unor contracte civile sau comerciale care vizau imobilul
respectiv. In cazul societatilor comerciale cu capital de stat (majoritar sau
minoritar - cazul an care cota detinuta de stat acopera valoarea imobilului),
aceasta sintagma instituie prevalenta restituirii an natura a imobilului catre
persoana indreptatita, indiferent daca aceasta s-ar afla an concurs cu alti
creditori ai persoanei juridice debitoare (creditori ipotecari sau cu garantii
privilegiate, inclusiv creditorii unitatii debitoare an cadrul procedurii
falimentului). Prevalenta restituirii an natura an raport cu alte proceduri
legale este o consecinta si a prevederii art. 52 din lege care inlatura de la
aplicare orice alte prevederi contrare care tind sa indisponibilizeze bunul de
la restituirea an natura.
9.3. Norma cuprinsa la alin. (2) al art. 9 din lege se refera, pe de o
parte, la posibilitatea restituirii an natura, an tot sau an parte, a unor
terenuri pe care s-au aflat constructii cu destinatie comerciala si care au
fost demolate si, pe de alta parte, se refera la cazul an care desi
constructiile mai exista pe terenul respectiv, acestea (imobil - constructii si
teren) nu pot fi restituite, deoarece se mentine afectatiunea de interes
public. Pentru ipoteza a doua se pot atribui, cu acordul persoanei
andreptatite, numai masuri reparatorii strict individualizate:
a)
titluri de valoare nominala folosite exclusiv an procesul de privatizare (emise
de Ministerul Finantelor Publice);
b)
actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital (de catre
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului fie
dintre cele tranzactionate la bursa, fie pe piata secundara autorizata);
c)
compensarea cu alte bunuri sau servicii an echivalent, situatie care poate
implica si acordarea unui alt imobil la schimb.
10. Art. 10 din lege:
(1) In situatia imobilelor preluate an mod abuziv si demolate total sau
partial restituirea an natura se dispune pentru terenul liber si pentru
constructiile ramase nedemolate, urmand sa se respecte documentatiile de
urbanism legal aprobate, iar pentru constructiile demolate si terenurile
ocupate masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
(2) In cazul an care pe terenurile imobilelor preluate an mod abuziv
s-au ridicat constructii, persoana indreptatita poate obtine restituirea an
natura a partii de teren ramase libera, urmand sa se respecte documentatiile de
urbanism legal aprobate.
(3) Se restituie an natura terenurile pe care s-au ridicat constructii
neautorizate an conditiile legii dupa data de 1 ianuarie 1990, precum si
constructii usoare sau demontabile.
(4) In cazul imobilelor preluate an mod abuziv si distruse ca urmare a
unor calamitati naturale persoana indreptatita beneficiaza de restituirea an
natura pentru terenul liber. Daca terenul nu este liber, masurile reparatorii
pentru acesta se stabilesc an echivalent.
(5) Dispozitiile alin. (4) se aplica an mod corespunzator si imobilelor
rechizitionate an baza Legii nr. 139/1940 si distruse an timpul razboiului,
daca nu au primit despagubiri.
(6) Valoarea corespunzatoare a constructiilor preluate an mod abuziv si
demolate se stabileste potrivit actelor normative an vigoare la data demolarii,
actualizata cu indicele inflatiei la data platii efective.
(7) Valoarea terenurilor, precum si a constructiilor nedemolate preluate
an mod abuziv, care nu se pot restitui an natura, se stabileste potrivit actelor
normative an vigoare.
(8) In situatiile prevazute la alin. (1), (2) si (4) masurile
reparatorii an echivalent sunt cele prevazute la art. 9 alin. (2), la alegerea
persoanei andreptatite.
(9) In situatiile prevazute la alin. (1), (2) si (4), pentru imobilele
care aveau numai alta destinatie decat aceea de locuinta masurile reparatorii
prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).
Norme metodologice:
10.1. Ipoteza restituirii an natura a constructiilor nedemolate sau
demolate partial si a terenului liber, cu respectarea documentatiilor de
urbanism legal aprobate, are scopul de a limita restituirea an natura numai la
acele suprafete de terenuri disponibile, respectiv numai acele terenuri care nu
sunt prevazute an documentatiile de urbanism legal aprobate ca fiind destinate
construirii unor noi obiective de utilitate publica (construirea de locuinte
sociale sau pentru tineri, construirea de spitale sau scoli ori alte obiective
de utilitate publica - parcuri etc.). In cazul an care o parte din terenul
initial aferent constructiei are o astfel de afectatiune, restituirea se va
limita numai la constructia existenta si la terenul disponibil. Pentru partea
de constructie demolata si pentru terenul nedisponibil restituirea se va
converti an masurile reparatorii an echivalent strict determinate la alin. (8)
al art. 10 din lege (titluri de valoare nominala, actiuni, compensare).
Alegerea uneia dintre cele trei variante sau a variantelor combinate, potrivit
dispozitiilor art. 1 alin. (3) din lege, se face de catre persoana
indreptatita.
10.2. In ipoteza an care constructiile au fost demolate integral se va
dispune restituirea an natura numai a terenului disponibil, iar pentru
constructiile si terenul imposibil de restituit an natura urmeaza a se acorda
beneficiul oricarora dintre cele trei masuri prevazute la art. 9 alin. (2) din
lege.
10.3. In toate cazurile entitatea investita cu solutionarea notificarii
are obligatia, anainte de a dispune orice masura, de a identifica cu exactitate
terenul si vecinatatile si totodata de a verifica destinatia actuala a
terenului solicitat si a subfetei acestuia, pentru a nu afecta caile de acces
(existenta pe terenul respectiv a unor strazi, trotuare, parcari amenajate
etc.), existenta si utilizarea unor amenajari subterane: conducte de alimentare
cu apa, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adaposturi militare si
altele asemenea). In cazul an care se constata astfel de situatii, restituirea
an natura se va limita numai la acele suprafete de teren disponibile sau, dupa
caz, numai la acele suprafete de teren care nu afecteaza accesul si utilizarea
normala a amenajarilor subterane.
10.4. Norma cuprinsa la alin. (3) al art. 10 din lege instituie
obligativitatea restituirii an natura a terenurilor an ipoteza an care pe
acestea se afla edificate ilegal fie constructii, indiferent de destinatia
acestora, fie constructii usoare sau demontabile. In aceste cazuri entitatea
investita cu solutionarea notificarii va analiza regimul juridic al constructiilor
deja edificate si an ipoteza an care va constata ca acestea au fost construite
sau, dupa caz, amplasate fara autorizarile legale, va emite decizia de
restituire an natura persoanei andreptatite potrivit legii. Se vor restitui an
natura terenurile pe care au fost amplasate constructii usoare sau demontabile
(garaje, chioscuri si altele asemenea), chiar daca amplasarea acestora a fost
autorizata (constructiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii,
numai pe perioada determinata - autorizatia era temporara). In acest ultim caz
proprietarul este tinut a respecta prevederile art. 14 alin. (2) din lege.
10.5. In cazul an care pe terenul notificat se afla edificate
constructii care nu mai sunt necesare unitatii detinatoare, se poate dispune
restituirea si a terenului aferent acestora daca persoana indreptatita achita
unitatii detinatoare o despagubire reprezentand valoarea reala actuala a
constructiei respective. Despagubirea aferenta constructiei se stabileste de
unitatea detinatoare pe baza unei expertize extrajudiciare dispuse de aceasta.
In toate cazurile aceasta despagubire nu poate fi mai mica decat valoarea
contabila de anregistrare a constructiei an activul patrimonial al unitatii
detinatoare la momentul emiterii deciziei de restituire. Oportunitatea
aplicarii acestei masuri revine exclusiv unitatii detinatoare.
10.6. Prevederea cuprinsa la art. 10 alin. (4) din lege vizeaza
restituirea an natura a terenului pe care a fost amplasata o constructie
distrusa ca urmare a unor calamitati naturale (distrugerea trebuie sa fie
cauzata de calamitati naturale - ploi, incendii, inundatii, grindina,
cutremure), cu conditia ca acesta sa fie liber (sa nu fie ocupat fizic sau sa
nu fie afectat unei utilitati sociale).
10.7. Norma prevazuta la alin. (5) al art. 10 din lege este de stricta
interpretare si vizeaza numai ipoteza imobilelor rechizitionate an baza Legii
nr. 139/1940, care au fost distruse an timpul razboiului si pentru care nu s-au
primit despagubiri cu ocazia rechizitionarii. Extensia restituirii an natura
prin aplicarea corespunzatoare a prevederilor alin. (4) al art. 10 din lege
vizeaza numai ipoteza an care terenul respectiv nu este ocupat (deci, pentru
constructiile distruse ca urmare a razboiului nu se acorda despagubiri,
deoarece ar insemna acordarea unui regim favorizant pentru astfel de situatii
an raport cu acele constructii distruse, dar care n-au fost rechizitionate;
distrugerea este determinata de un eveniment neimputabil statului; acestea ar
fi pierit indiferent de proprietar; forta majora este motiv de exonerare si
pentru stat).
10.8. Pentru determinarea valorii unor bunuri preluate an mod abuziv
entitatea investita cu solutionarea notificarii, prin decizie interna, va
constitui o comisie interna de evaluare formata, an masura posibilitatilor, din
specialisti an constructii, economisti si juristi.
Comisia interna de evaluare va aplica urmatoarele proceduri:
A.
Pentru constructiile preluate an mod abuziv si demolate comisia interna de
evaluare va avea ca baza de calcul valoarea aferenta constructiei demolate,
care se stabileste potrivit actelor normative an vigoare la data demolarii, la
care se aplica indicele de inflatie/coeficientul de actualizare aferent
perioadei cuprinse antre anul preluarii si anul solutionarii notificarii.
1.
In cazul an care persoana indreptatita prezinta un act doveditor care atesta
valoarea imobilului la data demolarii sau la o data apropiata acesteia, se va
utiliza respectiva valoare (valoare dovedita) ca element de referinta pentru
aplicarea indicelui de inflatie/coeficientului de actualizare.
2.
In cazul an care persoana indreptatita nu prezinta dovezi cu privire la
valoarea constructiei demolate (nu are sau nu le poate procura, dand declaratie
pe propria raspundere ca nu are dovezi cu privire la valoarea constructiei si
ca va returna sumele ansusite necuvenit, an cazul an care se dovedeste
contrariul), se va proceda la identificarea actului normativ incident perioadei
demolarii si, pe baza actelor doveditoare (depuse de persoanele andreptatite)
care cuprind date ce permit descrierea imobilului (actul de proprietate,
certificatul de mostenitor sau orice alt act emis de o autoritate din perioada
respectiva), se va stabili valoarea estimata la momentul demolarii a
constructiei respective. In cazul an care constructia descrisa nu se poate
ancadra an prevederile actului normativ incident perioadei respective, comisia
interna de evaluare va stabili, an mod ad-hoc, o valoare orientativa la
momentul demolarii a constructiei respective (se va estima prin raportare la
situatia unor alte constructii similare din perioada respectiva). La valoarea
estimata astfel calculata se va aplica indicele de inflatie/coeficientul de
actualizare.
3.
Valoarea estimativa (finala) a constructiei demolate an perioada de referinta a
legii se va calcula prin raportarea la coeficientul de actualizare stabilit
prin art. I al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002,
astfel: valorile de la momentul demolarii (valoarea dovedita, valoarea estimata
sau valoarea orientativa) se vor transforma an dolari S.U.A. (prin raportarea
la cursul leu/dolar S.U.A. din anul preluarii imobilului), suma astfel
rezultata se va inmulti cu cursul mediu leu/dolar din anul emiterii
deciziei/dispozitiei prin care se solutioneaza notificarea.
4.
Cursul leu/dolar aferent anului 2003 se va calcula ca medie a valorii cursului
comunicat de Banca Nationala a Romaniei antre 7 ianuarie 2003 si cursul de la
data solutionarii notificarii.
Exemplu: valoarea la momentul demolarii era de 40.000 de lei, cursul
leu/dolar S.U.A. de la data preluarii era 10 lei/1 dolar S.U.A., rezultand suma
de 4.000 dolari S.U.A.; suma respectiva se anmulteste cu valoarea medie a
cursului leu/dolar din anul 2003 (anul solutionarii notificarii), aproximativ
34.000 lei, rezultand suma de 136.000.000 lei, aceasta fiind valoarea estimata
an limita careia se vor acorda masurile reparatorii an echivalent.
B.
Pentru terenurile preluate abuziv si care nu pot fi restituite an natura
stabilirea valorii acestora se face potrivit actelor normative an vigoare.
Avand an vedere ca incidenta legii se limiteaza la acele terenuri care se
situeaza an intravilanul localitatilor, stabilirea valorii acestora urmeaza a
se face potrivit valorii de piata. In acest caz valoarea estimativa se va
stabili de catre comisia interna de evaluare din cadrul unitatii detinatoare,
care va avea an vedere valoarea de vanzare a unui teren martor din anul
solutionarii notificarii, prin utilizarea raportului lei/mp. Valoarea astfel
rezultata va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita, care poate
opune expertiza de specialitate efectuata pe cheltuiala sa. Suma astfel
rezultata va fi utilizata pentru acordarea sau stabilirea celorlalte masuri
reparatorii prevazute de lege.
C.
In cazul constructiilor nedemolate si imposibil de restituit an natura,
stabilirea valorii estimative a acestora urmeaza a se face prin expertiza
efectuata de comisia interna de evaluare a unitatii detinatoare (se va avea an
vedere valoarea constructiei respective, rezultata an urma aplicarii actelor
normative incidente, sau valoarea de vanzare a unei constructii similare din
aceeasi zona). Acestei valori estimative persoana indreptatita ai poate opune o
expertiza de specialitate efectuata pe cheltuiala acesteia.
11. Art. 11 din lege:
(1) Imobilele expropriate si ale caror constructii nu au fost demolate
se pot restitui integral an natura persoanelor andreptatite, daca nu au fost
anstrainate, cu respectarea dispozitiilor legale. Daca persoana indreptatita a
primit o despagubire, restituirea an natura este conditionata de rambursarea
unei sume reprezentand valoarea despagubirii primite, actualizata cu indicele
inflatiei.
(2) In cazul an care constructiile expropriate au fost demolate partial
sau total, dar nu s-au executat lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea,
terenul liber se restituie an natura cu constructiile ramase, iar pentru
constructiile demolate masurile reparatorii se stabilesc an echivalent. Daca
persoana indreptatita a primit o despagubire, restituirea este conditionata de
rambursarea diferentei dintre valoarea despagubirii primite si valoarea
constructiilor demolate, actualizata cu indicele inflatiei.
(3) In cazul an care constructiile expropriate au fost integral demolate
si lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul partial,
persoana indreptatita poate obtine restituirea an natura a partii de teren
ramase libera, pentru cea ocupata de constructii noi si pentru cea necesara an
vederea bunei utilizari a acestora masurile reparatorii stabilindu-se an
echivalent.
(4) In cazul an care lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa
functional antregul teren afectat, masurile reparatorii se stabilesc an
echivalent pentru antregul imobil.
(5) Valoarea constructiilor expropriate an vederea demolarii se
stabileste potrivit actelor normative an vigoare la data exproprierii si se
actualizeaza cu indicele inflatiei la data platii efective.
(6) Valoarea terenurilor apartinand imobilelor expropriate an vederea
demolarii se stabileste potrivit actelor normative aplicabile la data intrarii
an vigoare a prezentei legi.
(7) In situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4) valoarea masurilor
reparatorii an echivalent se stabileste prin scaderea valorii actualizate a
despagubirilor primite pentru teren, respectiv pentru constructii, din valoarea
corespunzatoare a partii din imobilul expropriat - teren si constructii - care
nu se poate restitui an natura, stabilita potrivit alin. (5) si (6).
(8) Pentru situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4) masurile
reparatorii prin echivalent constau an acordarea de titluri de valoare nominala
folosite exclusiv an procesul de privatizare sau an actiuni la societati
comerciale tranzactionate pe piata de capital, an functie de optiunea persoanei
andreptatite.
(9) In situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4), pentru imobilele
care aveau numai alta destinatie decat aceea de locuinta masurile reparatorii
prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).
Norme metodologice:
11.1. Prin utilizarea sintagmei generice imobilele expropriate
legiuitorul a avut an vedere includerea sub incidenta legii a tuturor
exproprierilor facute an perioada de referinta, indiferent de calificarea titlului
an temeiul carora acestea au fost expropriate (ca fiind valabil sau nu).
Important pentru stabilirea incidentei acestor norme speciale este dovedirea
faptului ca preluarea a intervenit ca urmare a unei exproprieri dispuse ca
atare an baza unui act normativ generic sau individual de expropriere (nu are
relevanta asupra incidentei legii faptul ca exproprierea a privit numai
constructiile sau numai terenurile, deoarece aceasta era o forma abuziva de a
restrange cuantumul despagubirilor). In aceste cazuri persoana indreptatita este
tinuta a indica sau, dupa caz, a depune an cadrul notificarii sau actelor
doveditoare actul normativ ori decizia administrativa an temeiul careia s-a
facut sau s-a dispus exproprierea.
11.2. Imobilele expropriate (constructii nedemolate si teren) care sunt
libere (deci care nu au primit afectatiunea pentru care s-a dispus exproprierea
sau nu au fost anstrainate legal) se pot restitui integral persoanei
andreptatite. Entitatea investita cu solutionarea notificarii are plenitudine
de competenta an a aprecia, an functie de necesitatile localitatii (realizarea
planului de urbanism, realizarea unor investitii de utilitate publica), daca
dispune restituirea an natura sau acorda beneficiul celorlalte masuri
reparatorii. Solutia este justificata de necesitatea asigurarii dezvoltarii
localitatilor. Sintagma despagubiri primite vizeaza acele despagubiri calculate
si ancasate efectiv de proprietarul imobilului care a fost expropriat. In cazul
an care despagubirile nu au fost ancasate si exista dovezi certe an acest sens,
restituirea an natura sau acordarea de alte masuri reparatorii nu se
conditioneaza de rambursarea despagubirii.
11.3. In cazul an care persoana indreptatita sustine ca nu s-au ancasat
despagubiri pentru imobilul expropriat si nici unitatea detinatoare nu poate
dovedi plata acestora, se va solicita persoanei andreptatite prezentarea unei
declaratii autentificate prin care aceasta declara pe propria raspundere ca
pentru imobilul respectiv nu s-au ancasat despagubiri si totodata asi asuma
obligatia rambursarii acestora an cazul an care, ulterior acordarii
beneficiului legii, se constata si dovedeste ca totusi s-au acordat
despagubiri.
11.4. Modul de calcul al despagubirilor de rambursat se face prin
raportare la coeficientul de inflatie stabilit dupa modelul prevazut la
articolul precedent.
Exemplu: an cazul an care pentru imobilul expropriat s-a primit suma de
40.000 lei, iar cursul oficial de schimb de la data preluarii era de 1 dolar
S.U.A./10 lei, rezulta suma de 4.000 dolari S.U.A. Suma astfel obtinuta se
anmulteste cu valoarea cursului leu/dolar S.U.A. din anul solutionarii
notificarii (aprox. 34.000 lei/1 dolar S.U.A. an anul 2003) rezultand: 4.000 x
34.000 = 136.000.000 lei care trebuie restituiti de catre persoana indreptatita
pentru a se dispune masura restituirii an natura a imobilului notificat.
11.5. Prevederea alin. (3) al art. 11 din lege are an vedere ipoteza an
care constructiile expropriate au fost integral demolate, iar lucrarile de
executie a noilor lucrari pentru care s-a dispus exproprierea ocupa partial
terenul. In acest caz persoana indreptatita poate beneficia de masura
restituirii an natura a terenului liber, iar pentru constructiile demolate si
terenul ocupat de constructii noi, precum si terenul aferent acestora (terenul
necesar bunei functionari a constructiilor) se vor acorda masuri reparatorii an
echivalent. ai an acest caz aprecierea oportunitatii restituirii an natura
apartine unitatii detinatoare (consecinta formularii poate obtine).
In
cazul an care s-a primit o despagubire, aceasta se va reactualiza si se va
deduce din valoarea masurilor reparatorii calculata potrivit prevederilor art.
11 alin. (7) din lege.
11.6. Ipoteza de la alin. (4) al art. 11 din lege vizeaza situatia an
care terenul expropriat este integral ocupat de lucrarile pentru care s-a
dispus exproprierea, caz an care se vor stabili numai masuri reparatorii an
echivalent pentru antregul imobil.
11.7. Prevederile alin. (5) si (6) ale art. 11 din lege vizeaza
modalitatea de calcul al valorii constructiilor expropriate si a terenurilor
expropriate. Pentru stabilirea acestora se vor urma aceleasi proceduri
prevazute pentru aplicarea art. 10 din lege.
12. Art. 12 din lege:
(1) In situatia imobilelor preluate cu titlu valabil, detinute de stat,
de o organizatie cooperatisa sau de orice alta persoana juridica, daca persoana
indreptatita a primit o despagubire, restituirea an natura este conditionata de
rambursarea unei sume reprezentand valoarea despagubirii primite, actualizata
cu indicele inflatiei.
(2) Persoana indreptatita poate opta, an situatiile prevazute la alin.
(1), an cazul an care despagubirea primita nu a fost corespunzatoare valorii
imobilului, pentru completarea an echivalent a despagubirii de la valoarea
actualizata cu indicele inflatiei a despagubirii primite pana la valoarea
corespunzatoare a imobilului.
(3) Valoarea corespunzatoare pentru constructii se stabileste potrivit
prevederilor art. 11 alin. (5), iar cea pentru teren se stabileste potrivit
prevederilor art. 11 alin. (6).
(4) Masurile reparatorii prin echivalent pentru situatiile prevazute la
alin. (2) se stabilesc prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite
exclusiv an procesul de privatizare sau an actiuni la societati comerciale
tranzactionate pe piata de capital, an functie de optiunea persoanei
andreptatite.
Norme metodologice:
12.1. Prevederile art. 12 din lege au an vedere procedura de urmat
pentru situatia an care s-a apreciat de catre unitatea detinatoare sau de
entitatea investita cu solutionarea notificarii ca imobilul respectiv a fost
preluat cu titlu valabil. Ca alternativa la restituirea an natura, este
posibila optiunea solutionarii notificarii prin completarea despagubirii
primite cu diferenta dintre despagubirea primita si actualizata cu coeficientul
de actualizare si suma aferenta valorii actualizate a imobilului respectiv.
Suma astfel rezultata se va acoperi prin actiuni sau titluri de valore
nominala.
Exemple:
1.
un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil se afla an patrimoniul
unei institutii publice; pentru imobilul respectiv proprietarul deposedat a
primit cu titlu de despagubire suma de 50.000 lei care reprezenta la data
platii 5.000 de dolari (deci, la un curs de 1 dolar S.U.A./10 lei). Pentru a se
dispune restituirea an natura, persoana indreptatita va trebui sa restituie o
despagubire actualizata an suma de 170.000.000 lei (5.000 dolari S.U.A. x
34.000 lei curs leu/dolar S.U.A. an anul 2003);
2.
pentru un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil, aflat an
patrimoniul unei organizatii cooperatiste, s-a acordat o despagubire de 80.000
de lei reprezentand 8.000 dolari S.U.A. (curs 1 dolar S.U.A./10 lei la momentul
platii), iar persoana indreptatita la restituire an natura neavand banii
necesari restituirii despagubirii (272.000.000 lei, adica 8.000 dolari S.U.A. x
34.000 curs leu/dolar S.U.A.) opteaza pentru completarea despagubirii primite
cu diferenta de valoare, se va proceda an modul urmator: cu privire la imobilul
respectiv comisia interna de evaluare va proceda la stabilirea valorii actuale
a imobilului rezultand 700.000.000 lei din care va deduce suma de 272.000.000
lei. Diferenta rezultata, respectiv suma de 428.000.000 lei
(700.000.000-272.000.000), va face obiectul negocierii cu persoana
indreptatita. In cazul an care persoana indreptatita nu asi ansuseste
rezultatul evaluarii interne, aceasta poate opune o expertiza de specialitate
efectuata pe cheltuiala sa.
12.2. Prevederile art. 12 din lege nu vizeaza imobilele preluate ca
urmare a exproprierii, acestea fiind asimilate de lege ca fiind preluate abuziv
indiferent de valabilitatea titlului si, ca atare, situatia lor juridica este
reglementata de art. 11 din lege.
13. Art. 13 din lege:
(1) In cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative
prevazute de prezenta lege sau prin hotarare judecatoreasca sunt aplicabile
prevederile privind contractele de anchiriere cuprinse an Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei
pentru spatiile cu destinatia de locuinte.
(2) Contractele de anchiriere pentru imobilele restituite an natura,
ocupate de misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele
organizatiilor internationale interguvernamentale acreditate an Romania si de
personalul strain al acestora, se prelungesc de drept pentru o perioada de 5
ani, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.
Norme metodologice:
13.1. Prezinta importanta deosebita corelatia impusa de legiuitor cu Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea
chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 241/2001. Prevederile legii cuprinse la art. 13, 14
si 15, desi se complinesc cu prevederile ordonantei de urgenta respective, au
aplicatie proprie an raport cu situatia imobilelor restituite an natura an baza
legii. Avand an vedere aceste aspecte, urmeaza a se considera ca termenul de 5
ani la care face trimitere art. 15 din lege ancepe sa curga de la data crearii
noii situatii juridice a imobilului notificat. Astfel, daca prin procedura
administrativa s-a restituit an natura un imobil afectat de un contract de
anchiriere, proprietarul fie poate sa mentina an vigoare respectivul contract
de anchiriere (subrogandu-se an drepturile fostului locator), fie poate
solicita ancheierea unui nou contract de anchiriere cu parcurgerea procedurii
prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, termenul de 5 ani
curgand de la data deciziei de restituire an natura.
13.2 Entitatile investite cu solutionarea notificarilor avand ca obiect
restituirea unor imobile afectate de contracte de anchiriere au obligatia
introducerii an dispozitia/decizia de restituire an natura a conditiei
respectarii drepturilor prevazute de lege an favoarea chiriasilor.
Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea disciplinara, civila sau
materiala, dupa caz, an sarcina conducatorului entitatii respective.
14. Art. 14