Cinci intrebari, de Bogdan Ficeac

Romania Libera, 30 Iulie, 1998

In finalul vizitei facute la jumatatea acestei luni in Statele Unite, presedintele Emil Constantinescu a avut o intalnire cu comunitatea romaneasca din Chicago si din imprejurimi. A fost o intalnire emotionanta, cu imnul national interpretat de fanfara, cu corul bisericilor romanesti din Illinois cantand impreuna cu toata sala "Pe-al nostru steag e scris unire", cu discursuri de suflet, in care sentimentul identitatii nationale depasea barierele geografice. Despre toate acestea s-a scris in presa din acele zile. Mai putin s-a scris despre cele cinci "intrebari de interes general", pregatite din vreme pentru a fi adresate presedintelui si tiparite in programul de bun venit distribuit tuturor celor prezenti in sala. Revin asupra lor, pentru ca aceste intrebari, chiar daca au fost pritocite de comunitatea romaneasca din Chicago, reflecta subiecte grave, ce framanta intreaga societate romaneasca de astazi.

Prima intrebare, intitulata "despre proprietate", incepe cu un preambul in care se precizeaza ca "proprietatea este temelia societatii prospere si democratice". Totusi, actuala constitutie a Romaniei doar "ocroteste" proprietatea privata si nu o garanteaza. Se reaminteste apoi, atat presedintelui, cat si Conventiei Democrate, de promisiunea reinstaurarii proprietatii private in drepturile ei firesti. Este cazul proprietatilor confiscate de comunisti de la zeci si sute de mii de oameni, de la biserica greco-catolica s.a.m.d. Intrebarea suna astfel: "Domnule presedinte, dorim sa stim cand va fi proprietatea privata repusa in drepturile ei firesti si considerata sfanta si inviolabila in Romania?"

A doua intrebare, intitulata "despre libertatea religioasa", se refera la faptul ca, dupa revolutie, una dintre cele mai de pret libertati castigate in Romania, dupa revolutia din decembrie '89, este cea a credintei. Din pacate, intarzie repararea nedreptatilor trecutului, indeosebi cele privind confiscarea lacasurilor de cult de catre comunisti, tensiunile dintre ortodocsi si greco-catolici se mentin, vizita Papei este amanata din motive oculte s.a.m.d. Intrebarea este: "Domnule presedinte, intrucat unitatea neamului romanesc inseamna acceptarea diversitatii de credinta, cum puteti asigura ca toate bisericile in care se inchina romanii sa fie considerate nationale si nu doar unele?"

A treia intrebare, "despre dosarele securistilor - legea Ticu", spune ca, in vederea purificarii morale a tarii, legea senatorului Ticu Dumitrescu ar fi fost benefica pentru Romania si ar fi realizat "un lucru urias", si anume ar fi creat premisele de incredere mai intai intre oameni si apoi a oamenilor in institutiile statului. Astazi, modul in care a fost mutilata legea o face sa nu mai aiba nici o finalitate, motiv pentru care nici macar autorul ei nu o mai recunoaste. Intrebarea suna astfel: "Domnule presedinte, ce viitor are o tara in care oamenii nu mai au incredere unul in altul si cum credeti ca se va putea realiza purificarea morala a Romaniei fara o lege a dosarelor comuniste care doar in Romania si in Rusia intarzie sa apara?"

A patra intrebare, "despre NATO si comunitatea europeana", se refera la dorinta Romaniei de a se integra civilizatiei vestice si la eforturile oficiale, inclusiv ale presedintelui, pentru a obtine accesul tarii noastre in NATO si in Uniunea Europeana. Cu toata deschiderea manifestata de statele membre ale acestor organisme, totusi Romania mai are multe lucruri de rezolvat pe plan intern "pentru a fi compatibila cu respectivele structuri si a nu fi rejectata ca un corp strain". Intrebarea propriu-zisa este: "Domnule presedinte, credeti ca integrarea Romaniei in structurile vestice este posibila, si daca da, cum vedeti dumneavoastra acest proces?"

A cincea intrebare, "despre legatura cu diaspora", reliefeaza faptul ca emigratia romana in Statele Unite si Canada a ajuns la circa un milion de suflete. "Comunistii ne-au numit tradatori de tara, ne-au condamnat si ne-au confiscat tot ce-am avut si ne-au interzis legaturile cu tara mama", se spune in preambul, adaugandu-se: "noi totusi nu uitam si nu vom uita niciodata prima noastra patrie" si "dorim sa amplificam relatiile noastre cu tara si sa nu mai fim considerati tradatori de tara sau cetateni de clasa a doua". Intrebarea propriu-zisa este: "Cum va ganditi, domnule presedinte, sa rezolvati aceasta situatie, sa ridicati aceasta stigma comunista care planeaza asupra noastra si sa putem avea legaturi firesti cu tara mama?"

Din lipsa de timp, la vremea respectiva, dl Emil Constantinescu a dat doar un raspuns global si, oarecum, formal. Totusi, intrebarile raman la fel de fierbinti, iar la ele trebuie sa raspunda nu doar presedintele, ci toate fortele politice care se pretind democratice. Asteptam...