Romania Libera 31 Octombrie 1998

Proiectul de lege privind restituirea in natura - sau in echivalent - a caselor nationalizate este o dubla cacealma si o batjocura la adresa fostilor proprietari. Aceasta lege se vrea o corectare a Legii 112/1995, care-i favoriza pe chiriasi. Pe o minoritate privilegiata de chiriasi, cei din vile nationalizate. De fapt, noul proiect de lege ii favorizeaza tot pe chiriasi, in detrimentul fostilor proprietari, consfintind nedreptatile facute de Legea 112/95. Iata de ce:

Inainte de predarea mandatului, guvernul Vacaroiu a ordonat perfectarea de urgenta a contractelor de vanzare-cumparare pentru toti chiriasii care solicitasera, in baza Legii 112/95, sa cumpere locuintele nationalizate. In noiembrie 1996, toti acestia au devenit proprietari.

Cacealmaua este ca noul proiect de lege prevede ca locuintele nationalizate "cumparate legal" de chiriasi in baza Legii 112 nu vor fi inapoiate proprietarilor. "Cumparate legal" este mult spus, deoarece vanzarea, respectiv cumpararea unui bun furat nu poate fi un act legal intr-un stat de drept. Legea 112 este nedreapta si imorala, ea legalizeaza furtul comis in era stalinista. Numai prin prisma legilor si decretelor comuniste s-ar putea afirma ca furtul definitivat de guvernul Vacaroiu este un act legal. Daca toti chiriasii care au solicitat au fost improprietariti, ce se va mai restitui in natura? Probabil doar cateva locuinte aflate in stare jalnica, pe care chiriasii au refuzat sa le cumpere, chiar la preturi de nimic.

Domnul ministru Valeriu Stoica a dovedit o maiestrie de invidiat, si anume sa propuna o lege privind restituirea in natura, prin care de fapt sa nu se restituie mai nimic. La verificarea efectuata de MLPAT s-a constatat ca, in Bucuresti, din circa 60.000 de locuinte nationalizate, doar pentru 8.000 mai exista proprietari sau mostenitori in viata. De ce autorii proiectului de lege nu au aratat cate din aceste 8.000 de locuinte au fost deja vandute chiriasilor si cate pot fi restituite in natura?

Sa trecem acum la a doua cacealma. Fostilor proprietari carora nu li se vor putea restitui in natura imobilele nationalizate li se vor acorda "titluri de valoare". Acestia vor trebui sa mai astepte 5 ani (ce mai conteaza inca 5 ani, pe langa cei 50 cat au asteptat) inainte de a putea valorifica titlurile. Economia nationala fiind in permanent declin, statul nu poate rascumpara titlurile de valoare si cu atat mai mult nu va putea peste 5 ani, iar fructificarea lor prin bursa de valori este la fel de indoielnica. Majoritatea celor deposedati, neputand fi despagubiti in natura si nici in numerar, se vor alege cu niste simple hartii, care dupa 5 ani nu vor mai valora nimic, sau aproape nimic, asa cum s-a intamplat cu multe certificate de actionar. In acest timp, noii improprietariti vor putea vinde nestingheriti la pretul real locuintele primite de pomana, obtinand castiguri fabuloase prin nesocotirea dreptului de proprietate. Cu alte cuvinte, cei care au profitat pana acum de munca si privatiunile de o viata ale fostilor proprietari vor profita si in continuare.

De 50 de ani ne-am invatat cu persecutiile si umilintele la care au fost supusi fostii proprietari, dar ceea ce ni se pregateste acum este mai umilitor ca oricand, deoarece lovitura nu mai vine de la dusmanii de-o viata ai acestui popor, ci chiar de la exponenti ai Conventiei Democrate! Domnule Valeriu Stoica, cum ati putut concepe si sustine un asemenea proiect de lege? Ale cui interese le serviti? Ale potentatilor care au "cumparat" pe nimica toata locuinte de lux, in timp ce multi dintre cei care au muncit pentru ele au fost obligati sa traiasca in mizerie? Cum puteti, ca ministru de Justitie, sa-mi negati calitatea de proprietar al casei pentru care s-au sacrificat parintii mei, in timp ce noii proprietari pot sa se lafaie in vila pentru care nu au muncit sau pot sa o vanda cu un profit enorm?

Parintii mei au fost salariati ai Bancii Nationale a Romaniei si nu au avut alt venit in afara salariului. De la institutia la care lucrau au primit un credit pe termen lung (20 ani), cu ipoteca, cu ajutorul caruia au construit o casa cu doua apartamente in Bucuresti, str. Grigore Mora 34, cartierul Aviatori. Imobilul a fost nationalizat in mod abuziv, chiar fata de decretul comunist nr. 92/1950, care prevedea ca sunt exceptate de la nationalizare locuintele apartinand muncitorilor si functionarilor. Deci imobilul a fost incontestabil nationalizat fara titlu. Cu acte doveditoare pentru situatia aratata, in aprilie 1997, impreuna cu surorile mele, in calitate de mostenitori, am deschis actiune pentru recuperarea imobilului - dosar 7388/1997, Judecatoria Sectorului 1. Prin sentinta civila nr. 16.730 din 20.11.97, instanta a admis actiunea, restabilindu-ne calitatea de proprietari.

O sa-mi spuneti poate ca, daca as fi deschis actiune in justitie mai demult, as fi impiedicat vanzarea apartamentului. La care am sa va raspund ca Legea 112/95 nu prevede amanarea vanzarii locuintelor aflate in litigiu, iar pe de alta parte, cu ce sanse as fi initiat o actiune in revendicare inainte de alegerile din 1996, cand, prin grija personala a tovarasului Iliescu, toate procesele de acest fel au fost pierdute? Cunoasteti pe cineva care si-a primit inapoi locuinta in acea perioada? Desi legal citati, paratii (Primaria Municipiului Bucuresti si S.C. Herastrau Nord S.A.) nu s-au prezentat la proces, dar, cuprinsi in mod subit de simpatie pentru familia Diaconu George, chiriasii apartamentului nr. 2, au inaintat in martie 1998 apel impotriva sentintei, cu care ocazie am aflat ca familia Diaconu cumparase "de buna credinta" apartamentul inca de la data de 4 nov. 1996, data anterioara deschiderii procesului. De atunci se blocheaza sistematic judecarea apelului, in asteptarea noii legi, care sa le dea deplina satisfactie.

Familia Diaconu s-a mutat in apartament in mai 1991. In acest scop, au predat un apartament confortabil pe care il detineau cu chirie la stat si pe care l-ar fi putut cumpara fara probleme. Au preferat sa mizeze pe castigul mult mai mare ce-l puteau obtine cumparand un apartament intr-o vila nationalizata. Mentionez ca soacra dlui Diaconu locuieste singura intr-o vila cu parter si etaj, in str. Aviator Iliescu nr. 67, deci nu nevoia de spatiu i-a facut sa actioneze, ci dorinta de profituri cat mai mari. Ceea ce s-au ferit sa arate este pretul pe care l-au achitat. Ulterior am aflat ca pentru apartamentul compus din 4 camere si dependinte, cu suprafata de 144 mp, intr-o vila din cartierul Aviatorilor, cu 2 nivele si cu 375 mp teren, noii proprietari au platit 24 milioane lei, adica nici macar a 50-a parte din valoarea de piata a terenului pe care este construita casa.

Domnule Viorel Lis, cum a fost posibil ca dvs., in calitate de primar general al Bucurestiului si de reprezentant al Conventiei Democrate, sa acceptati ca Primaria Municipiului Bucuresti, prin dl director general Radu Dinulescu, sa atace sentinta justa data de instanta, introducand apelul 2859/10.03.98, prin care se incearca perpetuarea abuzului facut de regimul comunist? Cine sa-i mai apere pe oropsitii fostului regim, daca nici macar CDR nu-i mai apara?

Ilie Mirion
(str. I.C. Bratianu, bloc A4, ap. 35, Pitesti, judetul Arges;
cercetator stiintific principal la Institutul de Cercetari Nucleare Pitesti)